România ar putea avea o strategie de combatere a deșertificării

Ministerul Mediului a stabilit că anul 2023 ar trebui să fie limita la care România ar trebui să aibă o strategie contra deșertificării. România a avut înainte de 1989 o întreagă agricultură bazată pe culturile de pe nisipuri în sudul României, mai ales în zona Dăbuleni, Călărași-Dolj. Vechile CAP uri și IAS-uri au dispărut iar deșertul altă dată stăpânit de om a ajuns să avanseze spre inima Olteniei.

Oficialii din Ministerul Mediului au declarat prin intermediul secretarului de stat Sorin Banciu, citat de Digi 24:

„Ultima statistică pe care am citit-o arată undeva la jumătate de milion de hectare de terenuri degradate. Însă aici este important să menţionăm faptul că pentru terenuri degradate există o linie, un program separat de finanţare, pentru că acolo terenul fiind degradat nu mai corespunde nici pentru agricultură, nici pentru silvicultură. Şi atunci lucrările necesare redării circuitului economic, fie că vorbim de păduri sau de pajişti, este mai complicat. Este fie nevoie de lucrări de combaterea eroziunii solului sau de degradare care are mai multe forme: pot să fie sărături, pot să fie eroziune de suprafaţă, poate să fie eroziune eoliană, deşertificare etc. Sunt mai multe categorii de terenuri degradate.Un inventar concret şi actual al acestor terenuri nu există la Ministerul Mediului pentru că aici sunt mai multe ministere care lucrează, este Ministerul Agriculturii care se ocupă de degradarea trenurilor agricole, însă avem în finalizare strategia de combaterea deşertificării şi degradării terenului, care este în responsabilitatea noastră, unde avem deja măsuri concrete care vor fi aprobate, va fi o hotărâre de Guvern care va stabili ce măsuri concrete luăm pentru fiecare categorie de teren degradat, care vor fi sursele de finanţare, de ce capacitate umană şi tehnică e nevoie să rezolvăm această problemă. Ce este important de menţinut, repararea unui teren degradat nu trebuie să fie neapărat prin împădurire. El poate să fie redat circuitului agricol, poate să fie folosit în alte scopuri, deşi pădurile sunt un panaceu universal pentru mai multe tipuri de probleme, nu trebuie să ne gândim că toate terenurile degradate vor trebui să să fie împădurite sau să devină fond forestier.”