Partidul Români pentru România a marcat momentul nașterii lui Eminescu

Partidul Români pentru România își exprimă sentimetele de aleasă considerație față de solemnul eveniment celebrat azi, sub numele de Ziua Culturii Naționale, nașterea poetului nepereche, Mihai Eminescu, poetul nostru național.

Acest partid a emis următorul comunicat prin liderul său, generalul maior  cu două stele (r) Nicolae N Roman:

”Ziua de naștere a marelui Eminescu – poetul nepereche pentru care Țara și Neamul au fost credința unică
Poetul Național Mihai Eminescu s-a născut în data 15 ianuarie 1850, la Ipotești, în familia căminarului Gheorghe Eminovici și a Ralucăi Jurașcu fiica stolnicului Jurașcu din Joldești.
Cei doi au avut mulți copii, majoritatea având o inteligență peste medie. Pe lângă zestrea nativă, familia le-a asigurat o educație în măsura posibilităților de atunci. Mihai Eminovici fusese al șaptelea copil al familiei. Poetul a studiat în Bucovina, atunci în Imperiul Habsburgic, la Cernăuți, unde l-a avut ca dascăl pe Aron Pumnul în memoria căruia va scrie și o poezie, la moartea acestuia ale cărei versuri au rămas memorabile: „Îmbracă-te în doliu, frumoasă Bucovină…S-a stins o mare stea”…
Tânărul Mihai Eminovici a publicat la 16 ani, prima poezie, romantică, de dragoste, numită „De-aș avea” în 1866, iar directorul Revistei Familia, Iosif Vulcan unde a apărut această primă poezie, l-a sfătuit pe poet să își schimbe numele în Eminescu.
Un an mai târziu, la 17 ani, a publicat „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”, o poezie care denotă patriotismul ardent al tânărului poet. Tot din această perioadă datează și clasica sa fotografie cu privirea spre viitor și părul bogat, care e pe toate materialele dedicate lui.
Student la Viena și Berlin, unde a fost însărcinat să traducă din germană documente din bibliotecile imperiale referitoare la națiunea română, Mihai Eminescu și-a susținut țara și a ajutat-o, urcând pe scara valorii poetice și artistice. Timp de 17 ani, de la 1866, la 1883 când a publicat Luceafărul, Eminescu a fost sufleur și copist în trupe de teatru, student, poet, director al Bibliotecii Universitare din Iași, revizor școlar, gazetar redutabil la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator și veșnic îndrăgostit și romantic.
Asta nu l-a împiedicat să scrie poezii inspirate de istorie, cum ar fi Egipetul sau Memento mori, ori de istoria militară, așa cum a fost partea istorică din Scrisoarea a III-a, ori descrierea istoricilor din Epigonii: „Neculce șterge colbul de pe cronice bătrâne”.
În timpul vieții, i-a apărut un singur volum de poezii, în anul 1886, iar moartea sa la 15 iunie 1889 l-a răpit vieții pământești dar l-a integrat în înaltele sfere ale nemuririi.
Ca militar de carieră, știu că Mihai Eminescu a avut mai mulți frați care au urmat cariera armelor, cel mai longeviv fiind Matei Eminescu.
Unul din nepoții direcți ai marelui poet a fost colonelul istoric Gheorghe Eminescu, autor prolific de monografii istorice, istoric militar căruia îi datorăm cea mai bună monografie dedicată împăratului Napoleon I.”

Sursa foto: Facebook