Prezentăm în cele ce urmează o „Evocare Titu Maiorescu” din 15 februarie 2025, realizată de către deputatul de Buzău Dr.Sorin Titus Muncaciu.
Iată textul acesteia:
„La 15 februarie 1840, în Craiova, se năștea fiul unei familii de ardeleni și bănățeni, tatăl, ardeleanul Ioan Trifu (își va lua numele în Maiorescu pentru a accentua descendența din iluministul Școlii Ardelene Petru Maior) și mama, bănățeanca Maria Popazu insuflându-i micului Titu Liviu pasiunea pentru învățătură.
Titu Liviu Maiorescu va studia primele două clase la Craiova, apoi din 1848, când tatăl lui, diplomat al revoluției din Țara Românească a plecat la Frankfurt am Main cu sarcini diplomatice, va merge la Brașov, unde mama sa avea rude.
Când Ioan Maiorescu va deveni funcționar al Ministerului Justiției de la Viena, Titu Maiorescu va fi înscris la Academia Theresiană, unde va deveni cel mai bun elev cu reale aptitudini spre literatură, istorie, filosofie, fără a neglija nici științele exacte. Aici, Titu Maiorescu va începe să scrie un jurnal personal care până în iunie 1917, cu câteva zile înainte de moarte, va depăși 40 de caiete.
Titu Maiorescu va face studii strălucite la Berlin și la Sorbonna având licența la Berlin și doctoratul la Sorbonna, luate în mod excepțional, fără a face stagiile complete necesare.
Prim director al instituției care a stat la baza actualului Colegiu Național Pedagogic „Vasile Lupu” din Iași, cadru universitar, critic redutabil al greșelilor contemporanilor lui, Titu Maiorescu va crea „teoria formelor fără fond” criticând dur importurile nejustificate în artă, literatură, politică atunci când aceste importuri ignorau fondul cultural existent sau nu se puteau adapta complet și durabil acestui fond.
Titu Maiorescu a fondat la Iași, vestita societate Junimea, alături de Petre P Carp și Vasile Pogor. A fost cadru universitar la Iași, a deținut la București, portofolii ministeriale la Instrucțiunea Publică, Justiție și Afaceri Străine ca membru al unui guvern al Partidului Conservator, în a cărui aripă reformatoare s-a aflat în permanență.
🇷🇴Din primăvara anului 1913, a fost Președinte al Consiliului de Miniștri și Ministru al Afacerilor Străine, poziție în care a reușit la București, la 10 august 1913 să organizeze conferința de pace a celui de al doilea război balcanic, la capătul căreia România prelua Cadrilaterul, sudul Dobrogei, fapt recunoscut de toate statele europene.
🇷🇴Titu Maiorescu, deși format la școlile germane, a fost de părere ca România să fie neutră în 1914, când a izbucnit Primul Război Mondial, contrar lui Petre P Carp (adept al intrării în război de partea Puterilor Centrale).
Retras din viața politică în 1914, Titu Maiorescu a rămas în 1916 în Bucureștiul ocupat de Puterile Centrale. A murit la 18 iunie 1917 la București.”