Tratatul cu Ucraina: ce prevedere este invocată de senatoarea Diana Iovanovici Șoșoacă?

Tratatul semnat de Emil Constantinescu și Leonid Kucima la 2 mai 1997, la Constanța este criticat de istoricii români pe motiv că România a trecut peste litigiul cu Ucraina în privința unor teritorii care au fost răpite de URSS și care azi sunt parte a Ucrainei.

URSS a luat prin Pactul Ribbentrop Molotov (semnat în august 1939) Basarabia în iunie 1940. Ținutul Herța a fost luat fără nicio prevedere într-un tratat, printr-un act de voință unilateral pentru a securiza o porțiune a căii ferate Cernăuți-Suceava care ar fi fost practic lângă frontiera din 1940.

Sovieticii au dorit ulterior, în 1940, Bucovina integral, dar germanii au fost de acord numai cu nordul ei. Sovieticii au dorit să ocupe și Putna, dar căpitanul Ioan Tobă Hatmanul a acționat unilateral cu soldații comandați de el și a oprit avansul sovietic.

În 1941-1944, România a reușit să elibereze aceste teritorii dar le-a pierdut în 1944, iar Tratatul de Pace de la Paris in 1947 recunoștea granița sovieto-română așa cum era la 1 ianuarie 1941. După 1945, Ucraina  sovietică a primit Bucovina de Nord, Herța și Basarabia de Sud, iar restul Basarabiei cu o mică zonă peste Nistru din teritoriul Ucrainei sovietice au format Republica Moldovenească.

Insula Șerpilor nu apare cedată în niciun act, fiind pur și simplu un act al Ministrului de Externe de atunci al României Ana Pauker care a acceptat cererea sovietică de cedare a Insulei Șerpilor. Înainte de prăbușirea URSS, România și URSS au semnat un tratat de bună vecinătate la 23 aprilie 1991.

Tratatul de la Helsinki din 1975 prevede că revizuirile de granițe se fac prin acord bilateral. Totuși, după 1990, au avut loc schimbări de granițe violente și dispariții de state: Iugoslavia, Cehoslovacia au dispărut, Kossovo s-a rupt de Serbia, URSS s-a dezintegrat în republici independente, iar granițele lor cu Rusia nu au fost recunoscute de tratate, fapt ce a permis Rusiei să expolateze conflictele din enclave și exclave.

Și totuși, ce punct din tratatul din 1997 invocă Diana Șoșoacă? Este vorba de o prevedere care permite denunțarea tratatului de una dintre părți. Tratatul a fost încheiat pe o perioadă de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii automate la fiecare 5 ani.

Așadar, o denunțare putea fi făcută în 2022, iar următoarea ar putea fi făcută în 2027:

”Articolul 27

Prezentul tratat se incheie pe termen de 10 ani. Valabilitatea lui se prelungeste automat pe noi perioade de cate 5 ani, dacă nici una dintre părţile contractante nu va incunostinta în scris cealalta parte contractantă despre intentia sa de a-l denunta, cu cel puţin un an inaintea expirarii perioadei de valabilitate respective.”

Așadar, cererea Dianei Iovanovici Șoșoacă în ciuda faptului că vine într-un context care poate fi calificat drept revizionism se bazează pe o prevedere din tratat care spune că, de exemplu, în 2026, România ar avea dreptul să ceară denunțarea sau modificarea unor prevederi.

Tratatul prevede că statele semnatare se angajează să respecte frontierele existente în acel moment și să nu se angajeze în acțiuni ostile. Totuși, o al:tă prevedere a tratatului lasă loc la interpretări de genul celei exprimate de senatoarea Diana Iovanovici Șoșoacă:

„Articolul 21.

1.Părţile contractante, în concordanta cu principiile şi normele dreptului international şi cu principiile Actului final de la Helsinki, reafirma ca frontiera existenta între ele este inviolabila şi, de aceea, ele se vor abtine, acum şi în viitor, de la orice atentat împotriva acestei frontiere, precum şi de la orice cerere sau actiune indreptata spre acapararea şi uzurparea unei părţi sau a intregului teritoriu al celeilalte părţi contractante.

2. Părţile contractante vor incheia un tratat separat privind regimul frontierei dintre cele doua state şi vor solutiona problema delimitarii platoului lor continental şi a zonelor economice exclusive în Marea Neagra, pe baza principiilor şi procedurilor convenite printr-un schimb de scrisori între ministrii afacerilor externe, efectuat o dată cu semnarea prezentului tratat. Înţelegerile convenite în acest schimb de scrisori vor intra în vigoare simultan cu intrarea în vigoare a acestui tratat.”

Se știe însă că delimitarea platoului continental în largul Insulei Șerpilor s-a făcut prin arbitraj internațional și nu prin înțelegere.

Practic, o portiță de revizuire a tratatului există din punct de vedere legal. Senatoarea Diana Iovanovici Șoșoacă are imunitate parlamentară pentru declarațiile și acțiunile din Parlament și  nu poate fi trasă la răspundere decât dacă se inițiază procedura de ridicare a imunității. Ori inițierea procedurii ar provoca un val uriaș de nemulțumiri din partea românilor pe care PSD și PNL nu și le permit în plină luptă pentru putere.