Sănătatea din România a costat aproape 128 de miliarde de lei în 2025. Raportul avertizează asupra unui posibil gol de miliarde după 2027
Pe scurt
- Cheltuielile curente cu sănătatea au ajuns la 127,98 miliarde lei în 2025, cu 29% mai mult decât în 2023.
- Finanțarea publică reprezintă 71,98% din total, iar CASS a ajuns la 51,15% din cheltuiala totală.
- După aplicarea Legii 141/2025, numărul persoanelor neasigurate a crescut la 2,92 milioane.
Cheltuielile curente cu sănătatea din România au ajuns la 127,98 miliarde lei în 2025, cu 29% mai mult decât în 2023, potrivit studiului „Transparența banilor din sistemul medical românesc”, ediția a II-a, 2026. Valoarea pentru 2025 este o estimare consolidată a autorilor și nu reprezintă o cifră oficială a Institutului Național de Statistică.
România a depășit, pentru prima dată, pragul de 1.300 de euro pe locuitor, însă cheltuielile cu sănătatea au rămas la 6,68% din PIB, sub media Uniunii Europene, de 10%. Finanțarea publică reprezintă 71,98% din total, iar contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) a ajuns la 51,15% din cheltuiala totală.
Autorii studiului susțin că majorarea finanțării nu reflectă o reformă structurală, ci acumularea unor măsuri punctuale, inclusiv unele temporare. Ei propun ca, atunci când statul scutește o categorie socială de la plata CASS, contribuția aferentă să fie achitată din alte surse publice, prin transferuri explicite și predictibile către Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).
În 2024 și 2025, baza de contribuție a fost extinsă prin eliminarea unor facilități, includerea concediilor medicale în baza de calcul și reținerea la sursă pentru 2,86 milioane de persoane. Măsurile au generat venituri suplimentare de 2,16 miliarde lei în cinci luni, dintre care 1,84 miliarde lei au provenit de la pensionari. Potrivit datelor CNAS citate în raport, 50,75% din populație contribuie acum la fond.
Studiul avertizează însă că aplicarea CASS pentru pensii este temporară, până la 31 decembrie 2027. După acest termen, autorii estimează că ar putea dispărea aproximativ 5,5 miliarde lei pe an. În același timp, plafonul de 3.000 de lei pentru pensii generează, în estimarea raportului, un gol anual de 13 miliarde lei.
După aplicarea Legii 141/2025, numărul persoanelor neasigurate a crescut la 2,92 milioane, cu 511.000 mai multe decât în 2024. Peste 95% dintre acestea au sub 60 de ani. Raportul arată că printre cei care și-au pierdut automat calitatea de asigurat se numără coasigurații, personalul monahal și o parte dintre pacienții incluși în programele naționale.
Veniturile FNUASS au ajuns la 77,858 miliarde lei, dublu față de 2019. Salariații asigură 92,3% din veniturile din CASS, adică aproximativ 60 de miliarde de lei. În schimb, subvențiile au scăzut la 6,40 miliarde lei, de la 8,94 miliarde lei în 2023.
Medicamentele au înregistrat una dintre cele mai rapide creșteri, de 24% într-un singur an, până la 25,7 miliarde lei. Față de 2019, majorarea este de 130%. În perioada analizată au fost introduse 127 de molecule noi pe lista medicamentelor compensate.
Programele naționale de sănătate au ajuns la 18,8 miliarde lei, iar 73,6% din fonduri au fost direcționate către furnizori privați. Oncologia a concentrat cea mai mare parte a creșterii, cu 12,08 miliarde lei alocate traseului pacientului oncologic.
Raportul critică și nivelul influențelor salariale, care au însumat 16,938 miliarde lei în 2025, o valoare comparabilă cu bugetul serviciilor spitalicești. Autorii susțin că aceste sume sunt finanțate de FNUASS indiferent de activitatea medicală și că diferența față de spitalele private afectează competiția din sistem.
Execuția bugetară a Ministerului Sănătății a ajuns la 26,53 miliarde lei, însă cheltuielile pentru prevenție au rămas la 1,11 miliarde lei, aproape la același nivel ca în 2023. Studiul semnalează probleme de transparență, între care indicatori vagi, lipsa unor defalcări privind personalul și retragerea unor date, ceea ce a impus consolidarea manuală a informațiilor.
Autoritățile locale au contribuit cu 636 de milioane de lei din venituri proprii, reprezentând doar 0,50% din total. Potrivit raportului, descentralizarea nu a fost însoțită de o capacitate administrativă și de o finanțare locală pe măsură.
Autorii recomandă integrarea influențelor salariale în tarife, instituirea unei asigurări obligatorii universale, recalcularea costurilor reale ale serviciilor medicale, implicarea mai consistentă a autorităților locale și eliminarea plafonului aplicat pensiilor. Studiul a fost realizat de Conf. univ. dr. Sorin Anagnoste, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, prof. univ. dr. Tănase Stamule, drd. Ruxandra Stanomir, Șef lucrări dr. Dragoș Nicolae Garofil și Radu Comșa, expert în economia sănătății.
Ți-a fost util articolul?
Ne pare rău. Ce a lipsit?
