Celebrat la 27 octombrie anual, Sfântul Dimitrie Basarabov este ocrotitorul Capitalei. A trăit într-un sat românesc Basarabovo din Bulgaria și a fost de copil păstor. A descoperit atracția spre asceză și s-a nevoit într-o peșteră până la moartea sa, fiind un eremit respectat. Peștera sa a fost după multe zeci de ani acoperită de alunecări de pietre și nimeni n-a știut de existența ei.
Sfântul s-a arătat în vis unei fete bolnave care a spus că se va tămădui dacă după ploaia cea mare, părinții ei vor căuta trupul sfîntului. Apa mutase pietrele care căzuseră și trupul sfîntuui a fost intact.
În secolul XVIII, soldați români luptau contra turcilor, alături de ruși, în 1768-1774. Atunci comandantul rus a luat moaștele, dar un creștin negustor care fusese în pelerinaj la Ierusalim, nuimit Hagi a cerut moaștele pentru București. Comandantul mulțumit de eroismul românilor a dat moaștele păstrând mâna dreaptă care a ajuns la Lavra Pecerska din Kiev.
Așezat la Mitropolie, Sfântul a ocrotit București de ciumă, În 1917 a fost furat de bulgari dar apoi, la insistențele ocupantului german, Mackensen, sfântul a revenit la București.
Kera Kalița a scris pe Facebook:
„Kera Calița ține pe peretele dinspre Răsărit icoana lui Dimitrie, făcătorul de bine al megieșilor Jariștei, și, an de an, prăznuiește aducerea moaștelor sale purtătoare de mir la Miropolie. Minunile marelui mucenic se regăsesc și pe mesele încărcate de daruri ale cuhniei, sâmbătă 13 și duminică 14 iulie, de la ceasurile 6 ale înserării, în miezul verii și al lunii lui Cuptor:
Chinzuită gustare pescărească de altădată în patru feluri
-rulou de somon sălbatec cu straturi de spănăcel fraged blagoslovit cu smântână
-pastetă de anchois de la Nizza cu păstrăv afumat de la Pojorâta, îmbinare ecumenică savuroasă a tradițiilor mânăstirești din ambele ramuri ale creștinismului
-tarama de icrișoare moi de crăpceancă hălăduind prin japșele Dunării, dreasă cu zeamă de limone proaspăt stoarse
-jumări de somn deltaic făcute lipovenește în panadă în care s-a picurat doar foarte puțină apă de foc
Sațiu ca în trapeza unei mânăstiri de pe Durău
-saramură de păstrăv, pentru care s-au copt cu grijă roșiile, ardeii kapia și chipărușii pe plită, în zeamă adăugându-se usturoi zdrobit, pătrunjel verde, puțintică lămâie stoarsă prepuielnic, sare de ocnă, pulbere de boia dulce și – secretul socaciului – câteva capere; se îmbie mosafirii Jariștei și cu o mămăligă ochioasă, răsturnată pe un talger de lemn de fag cu nituri de alamă lustruită
Desertul favorit al Jupânesei
-o porție mare de plăcintă de mere crețești ticluită cu un firișor de șofran și însoțită de o cupă de înghețată de vanilie – răsfăț brâncovenesc găsit în bucoavnele cu file îngălbenite
Proteguitorul Bucureștilor Vechi dar și călăuzitorul Bucureștilor de azi este Sfântul Dimitrie cel Nou, credinciosul vlah din Basarabov, de la sud de Dunăre, care de veacuri veghează la liniștea și bunăstarea celor care viețuiesc pe malurile Dâmboviței, fie ei mahalagii, boiernași, înalte fețe bisericești sau os domnesc. Nu o dată, la vreme de secetă arzătoare sau de molimă pustiitoare, un mare sobor de preoți în frunte cu Înainte Stătătorii credinței noastre, purtând cu evlavie racla sacrelor moaște ale Sfântului, se vor fi pornit în alai de îmbunare a proniilor și stihiilor.
Stihuiri, muzichii și vorbe de duh
-Kera Calița lămurește historia Cuviosului apărător de nevoințe al Bucureștilor, purtătorul coroanei tămăduirilor și chezaș al tuturor îndreptărilor spiritualicești în fața urgiilor ce se abat de veacuri asupra urbei scăldate de Dâmbovița
-Taraful Crailor de Curtea Veche purced la o dezlănțuire de știme din epoci felurite, dincolo și dincoace de fruntariile Prințipatului Valah, scos de sub umbra firmanului verde cu Semilună
-Cristina Ioana, bucățică ruptă din stirpea lăutarilor de mătase, își cinstește moștenirea muzicală, reiterând teme vechi în veșminte de potpuriuri noi
-Leonard nu întâmplător poartă numele și perpetuează renumele Prințului Operetei: recitalul său e ca un șuvoi de miresme sonore, adunate din toate colțurile lumii
Sinisfora cuvenită
-100 de sesterți sau 100 de lei noi, fiind acceptate și foșnitoare bilete de bancă, din care o anumită parte se va preschimba ca întotdeauna în danie bisericească
Așezarea la mese
Se face în ordinea rotirii cadranului de telefon la unul dintre numerele știute pe dinafară: 0721 961 936 / 0775 609 233 / 0770 948 868!
Sfinte Dimitrie, sprijinit în toiagul neadormitelor rugăciuni, îndură-te de robii vremurilor noastre și arată-le calea cea dreaptă prin noianul de vrăjmășii!”
Sursa foto: Jaristea
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți F5xMedia și pe 
