La 4 iunie 2023, ortodocșii au celebrat Rusaliile, adică ziua când Duhul Sfânt s-a pogorât peste Apostoli la Iersualim. Rusaliile reprezintă un nume care provine fie de la Rusalim, numele popular al capitalei Israelului fie de la Rosalia, celebrarea trandafirilor în Roma antică.
În popor, la români, se joacă un joc tradițional numit călușul. Legenda spune că este un dans precreștin în cinstea Zeului Pan, zeul naturii, întruchipat de Mutu care însoțește ceata de călușari având o bâtă imensă. Acea bâtă este simbolul fertilității și potenței masculine, în latină, Zeului Pan spunându-i-se Priapus. Se spune că el cânta la un set de 7 fluiere care în franceză sunt numite Flute de Pan, ceea ce românii spun mai simplu „nai”.
Apostolii au primit astfel dreptul de a predica în limbile regiunilor unde ajungeau ca urmare a iluminării Duhului Sfânt.
Rusaliile se celebrează mai multe zile la rând. Recordul este în Banat unde durează 8 zile. Ardelenii le celebrează 3 zile, iar Muntenia și Oltenia alocă 7 zile acestei sărbători.
Oltenii și muntenii din satele bogate se întrec în a permite deschidera Călușului la ei în gospodărie, Călușarii au clopoței la pantaloni, au panglici colorate și împart pelin celor care îi văd jucând. Călușul se plătește cu bani, mîncare.
Credincioșii vin acasă cu foi de nuc sfințite. Femeile pregătesc sărmăluțe în foi de viță care se împart în sat, după sfințire și se consumă. Foile de viță și frunzele de nuc semnifică limbile de foc ale Sfântului Duh pogorâte peste Apostoli la Cinzecime.
Duminica Rusaliilor, liturgic delimitează anul religios. De acum încolo, predicile se fac în Duminica I, II, III…după Rusalii.
De Rusalii, legenda spune că se satură caii de aceea se mai numește și Ispas sau Paștele Cailor. Legenda spune că Fecioara Maria, când a vrut să poposească înainte de Nașterea Domnului a nimerit la un staul de cai, dar aceștia au nechezat și au supărat-o iar ea i-a blestemat să muncească și să alerge mereu și să se sature de Ispas „doar pentru un ceas”.
Sursa foto: ZIua de Vest