Partidul România Puternică: „În actualul context instituțional, economic și social, continuarea blocajului reprezintă un risc real pentru buna funcționare a statului”

Partidul România Puternică: „În consecință, vă solicităm să procedați de îndată la exercitarea atribuției prevăzute de art. 103 alin. (1) din Constituția României”

· 11 min citire · 89 citiri
11 mincitire 89citiri
Ascultă articolulVoce în limba română
0:0015:18
FacebookDistribuie pe Facebook
Vezi mai multe știri F5xMedia pe GoogleSetează-ne ca sursă preferată în „Știri principale”.Adaugă pe Google
Partidul România Puternică: „În actualul context instituțional, economic și social, continuarea blocajului reprezintă un risc real pentru buna funcționare a statului”
Credit foto: freepik.com

Pe scurt

rezumat automat, verificat de redacție
  • Partidul România Puternică solicită Președintelui României efectuarea celei de-a doua desemnări a candidatului pentru funcția de prim-ministru.
  • Solicitarea vine după eșecul primei proceduri de învestire, Parlamentul neacordând votul de încredere necesar.
  • Partidul invocă art. 103 alin. (1), Decizia CCR NR. 85/2020 și necesitatea continuării procedurii constituționale.
Partidul România Puternică a dat publicității următorul comunicat de presă:
„CĂTRE:
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
Prin Administrația Prezidențială
Palatul Cotroceni, București
PARTIDUL ROMÂNIA PUTERNICĂ, persoană juridică de drept public, cu sediul în str. Aleea Rotundă, nr. 4, bl. H6, sc. E, ap. 82, sector 3, București, înregistrat în Registrul partidelor politice al Tribunalului București sub nr. 310, reprezentat legal prin Mirea Beatrice – Diana, prin reprezentant convențional, Avocat DORU GIUGULA, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură și corespondență la Cabinet de Avocat „DORU GIUGULA”, domiciliu procesual ales: Splaiul Independenței, nr. 2J, et. 6, ap. 39, sector 3, București
telefon: 0722.222.404
NOTIFICARE – SOLICITARE OFICIALĂ
privind exercitarea de îndată a atribuției constituționale prevăzute de art. 103 alin. (1) din Constituția României și efectuarea celei de-a doua desemnări a candidatului pentru funcția de prim-ministru
DOMNULE PREȘEDINTE AL ROMÂNIEI,
Partidul România Puternică, în calitate de partid politic legal constituit, persoană juridică de drept public și participant la viața democratică a statului român, prin reprezentant convențional avocat Doru Giugula, vă adresează prezenta,
NOTIFICARE,
prin care vă solicităm ca, în exercitarea atribuțiilor constituționale prevăzute de art. 80 alin. (2), art. 89, art. 103 și art. 110 din Constituția României, să procedați de îndată la continuarea procedurii constituționale de formare a Guvernului și la efectuarea unei noi desemnări a candidatului pentru funcția de prim-ministru, după eșecul primei proceduri de învestire.
Precizăm încă de la început că prezenta solicitare nu privește desemnarea unei anumite persoane, nu urmărește să interfereze cu marja constituțională de apreciere a Președintelui în alegerea candidatului și nu solicită favorizarea vreunui partid politic.
Obiectul notificării este exclusiv acela de a solicita exercitarea efectivă, într-un termen constituțional rezonabil, a atribuției prevăzute de art. 103 alin. (1) din Constituție.
I. SITUAȚIA CONSTITUȚIONALĂ ACTUALĂ
În urma încetării mandatului Guvernului și a declanșării procedurii de formare a unui nou Executiv, Președintele României a procedat la o primă desemnare a unui candidat pentru funcția de prim-ministru.
Procedura de învestire subsecventă acestei desemnări a eșuat, Parlamentul neacordând votul de încredere necesar.
Ca urmare, procedura constituțională de formare a Guvernului nu s-a încheiat.
Dimpotrivă, ea trebuie continuată până la:
– învestirea unui Guvern;
sau
– intervenirea unei alte soluții expres prevăzute de Constituție.
După eșecul primei solicitări de învestitură au avut loc ori au putut avea loc consultările politice necesare pentru identificarea unei noi soluții guvernamentale.
Cu toate acestea, până la data prezentei notificări nu a fost efectuată cea de-a doua desemnare necesară continuării mecanismului constituțional.
Această situație determină menținerea unui blocaj instituțional și împiedică Parlamentul să își exercite propria competență constituțională de a acorda sau refuza încrederea unui nou Guvern.
II. ART. 103 ALIN. (1) INSTITUIE O OBLIGAȚIE CONSTITUȚIONALĂ POZITIVĂ
Art. 103 alin. (1) din Constituție prevede că:
„Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru […] în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.”

Textul constituțional nu prevede că Președintele „poate desemna”.

El stabilește că Președintele: „desemnează”.

Prin urmare, atribuția are caracter obligatoriu.

Marja constituțională de apreciere privește persoana candidatului, nu existența însăși a obligației de desemnare.

Președintele poate aprecia:

– configurația politică;

– propunerile partidelor;

– existența unei posibile majorități;

– profilul candidatului;

dar nu poate transforma această marjă într-un drept de a suspenda ”sine die” procedura de desemnare.

III. DECIZIA CCR NR. 85/2020 CONFIRMĂ CĂ PREȘEDINTELE NU POATE REFUZA DESEMNAREA
Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 85/2020, pronunțată chiar în materia desemnării candidatului la funcția de prim-ministru, a statuat că Președintele României nu poate refuza efectuarea desemnării.
Curtea a arătat, în esență, că inclusiv în situația în care partidele politice nu formulează propuneri, Președintele nu poate refuza desemnarea, întrucât un asemenea refuz ar echivala cu neîndeplinirea unei obligații constituționale.
Prin urmare, jurisprudența Curții Constituționale confirmă fără echivoc că desemnarea candidatului reprezintă o obligație constituțională pozitivă, iar nu o simplă facultate politică.
IV. EȘECUL PRIMEI ÎNVESTITURI IMPUNE CONTINUAREA PROCEDURII
Respingerea primei solicitări de învestitură nu stinge obligația Președintelui.
Dimpotrivă, ea face necesară continuarea procedurii.
Acest lucru rezultă inclusiv din art. 89 alin. (1) din Constituție, care se referă expres la:
„respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură”.
O a doua solicitare de învestitură este imposibilă fără o nouă desemnare.
Prin urmare, din interpretarea sistematică a art. 89 și art. 103 rezultă în mod necesar obligația de continuare a procedurii după eșecul primei solicitări.
A accepta contrariul ar însemna ca Președintele, prin simpla inacțiune, să poată împiedica aplicarea art. 89 din Constituție.
V. ART. 110 CONFIRMĂ CARACTERUL PROVIZORIU AL SITUAȚIEI GUVERNAMENTALE
Potrivit art. 110 din Constituție, Guvernul al cărui mandat a încetat îndeplinește numai actele necesare administrării treburilor publice până la depunerea jurământului de către noul Guvern.
Rezultă că această situație este prin natura sa:
provizorie, tranzitorie și excepțională.
Constituția nu permite transformarea provizoratului într-o formulă guvernamentală de durată nedeterminată.
Prin urmare, toate autoritățile implicate au obligația să acționeze cu celeritate pentru formarea unui Guvern cu mandat constituțional deplin.
VI. LIPSA UNUI TERMEN NUMERIC NU ÎNSEAMNĂ POSIBILITATEA UNEI AMÂNĂRI NELIMITATE
Este adevărat că art. 103 alin. (1) nu stabilește un număr expres de zile pentru efectuarea desemnării.
Această omisiune nu poate fi interpretată în sensul existenței unui drept nelimitat de amânare.
O atribuție constituțională obligatorie trebuie exercitată într-un:
termen rezonabil.
Caracterul rezonabil se apreciază prin raportare la:
– natura atribuției;
– caracterul urgent al procedurii;
– necesitatea formării unui Guvern;
– efectul asupra Parlamentului;
– existența unui Guvern cu atribuții limitate;
– riscurile economice, bugetare și sociale.
În materia formării Guvernului, caracterul urgent rezultă chiar din Constituție.
Art. 103 alin. (2) acordă candidatului desemnat numai 10 zile pentru formularea cererii de învestire.
Art. 89 operează cu termenul constituțional de 60 de zile.
Prin urmare, procedura a fost concepută ca una ce trebuie desfășurată cu celeritate.
VII. DECIZIA CCR NR. 875/2018 – OBLIGAȚIA PREȘEDINTELUI DE A ACȚIONA „DE ÎNDATĂ”
Curtea Constituțională a statuat prin Decizia nr. 875/2018 că omisiunea unei autorități constituționale de a îndeplini actele care intră în obligațiile sale poate genera un conflict juridic de natură constituțională.
În aceeași decizie, Curtea a stabilit în sarcina Președintelui României obligația de a emite anumite acte:
„de îndată”.
Acest principiu este relevant și în prezenta situație.
Absența unui termen numeric nu poate fi utilizată pentru justificarea unui blocaj instituțional.
VIII. PRINCIPIUL COOPERĂRII LOIALE ÎNTRE AUTORITĂȚILE STATULUI
Curtea Constituțională a consacrat în mod constant principiul cooperării loiale între autoritățile publice.
Acest principiu impune fiecărei autorități:
– să își exercite propria competență;
– să respecte competențele celorlalte autorități;
– să creeze premisele pentru exercitarea acestora;
– să evite blocarea activității unei alte autorități.
În situația actuală, neefectuarea unei noi desemnări împiedică Parlamentul să își exercite competența prevăzută de art. 103 alin. (3).
Parlamentul nu poate:
– audia miniștrii propuși;
– analiza programul de guvernare;
– acorda încrederea;
– refuza încrederea.
Prin urmare, inacțiunea unei autorități produce blocarea competenței alteia.
IX. ART. 80 ALIN. (2) IMPUNE PREȘEDINTELUI O OBLIGAȚIE SPECIALĂ DE DEBLOCARE INSTITUȚIONALĂ
Art. 80 alin. (2) din Constituție prevede că Președintele României:
„veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice”
și exercită funcția de mediere între puterile statului.
Această obligație este incompatibilă cu menținerea unei situații în care chiar neexercitarea unei atribuții prezidențiale împiedică funcționarea Parlamentului și menține Executivul într-o stare de provizorat.
Funcția constituțională de mediere presupune:
– deblocare;
– dialog;
– identificarea soluțiilor;
– continuarea mecanismelor constituționale.
Ea nu poate fi transformată într-o justificare pentru amânare ”sine die”.
X. MARJA DE APRECIERE NU POATE FI TRANSFORMATĂ ÎN ARBITRARIU
Partidul România Puternică recunoaște integral marja constituțională a Președintelui în ceea ce privește alegerea candidatului.
Dar această marjă are limite.
Președintele poate decide: pe cine desemnează.
Nu poate decide însă: dacă va mai desemna vreodată.
Puterea discreționară constituțională nu echivalează cu arbitrariul.
Într-un stat de drept, orice marjă de apreciere:
– trebuie exercitată în scopul pentru care a fost conferită;
– trebuie să respecte limitele competenței;
– nu poate fi folosită pentru blocarea unei alte autorități;
– nu poate neutraliza alte norme constituționale.
XI. INACȚIUNEA NU POATE DEVENI UN VETO TEMPORAL ASUPRA PARLAMENTULUI
Dacă Președintelui i s-ar recunoaște dreptul de a amâna fără limită noua desemnare, acesta ar dobândi o prerogativă pe care Constituția nu o prevede: un drept de veto temporal asupra funcționării Parlamentului.
Printr-o asemenea inacțiune ar putea fi împiedicate:
– noua solicitare de învestitură;
– votul Parlamentului;
– aplicarea art. 89;
– ieșirea din provizoratul prevăzut de art. 110.
Constituția nu recunoaște o asemenea prerogativă.
XII. GRAVITATEA ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ A PRELUNGIRII BLOCĂRII INSTITUȚIONALE
Situația este cu atât mai gravă cu cât România traversează un context economic și bugetar vulnerabil.
Prognozele economice și evaluările agențiilor internaționale de rating indică:
– creștere economică extrem de redusă sau chiar risc de contracție;
– inflație ridicată;
– deficit bugetar important;
– creșterea datoriei publice;
– necesar ridicat de finanțare;
– perspectivă negativă asupra ratingului suveran;
– riscuri privind implementarea reformelor și absorbția fondurilor europene.
Toate cele trei mari agenții internaționale de rating mențin România la limita inferioară a categoriei investment grade sau în imediata apropiere a acesteia, cu perspectivă negativă.
Într-un asemenea context, instabilitatea politică suplimentară reprezintă un factor real de risc pentru:
– costul finanțării statului;
– investiții;
– credibilitatea fiscală;
– fondurile europene;
– nivelul de trai;
– stabilitatea socială.
Prelungirea inutilă a crizei guvernamentale nu este, așadar, o problemă abstractă de calendar politic.
Ea poate produce consecințe economice și sociale grave.
XIII. INTERESUL LEGITIM AL PARTIDULUI ROMÂNIA PUTERNICĂ
Partidul România Puternică este persoană juridică de drept public.
Potrivit art. 8 din Constituție, partidele politice contribuie la definirea și exprimarea voinței politice a cetățenilor.
Potrivit Legii nr. 14/2003, partidele politice îndeplinesc o misiune publică garantată constituțional.
Prin urmare, partidul are un interes legitim direct în:
– funcționarea mecanismelor constituționale;
– respectarea ordinii de drept;
– funcționarea autorităților publice;
– desfășurarea normală a procedurii de formare a Guvernului.
Acest interes corespunde și noțiunii de interes legitim public prevăzute de Legea nr. 554/2004, care include ordinea de drept, democrația constituțională și realizarea competențelor autorităților publice.
XIV. SOLICITAREA CONCRETĂ ADRESATĂ PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI
Față de toate aceste considerente,
VĂ SOLICITĂM:
1. Să procedați, de îndată, la continuarea procedurii constituționale prevăzute de art. 103 din Constituția României;
2. Să procedați la efectuarea unei noi desemnări a candidatului pentru funcția de prim-ministru, astfel încât acesta să poată solicita votul de încredere al Parlamentului;
3. Să comunicați Partidului România Puternică, în scris și motivat, măsurile adoptate în urma prezentei notificări;
4. În cazul în care apreciați că există un impediment constituțional sau juridic pentru efectuarea desemnării, să ne comunicați expres și motivat norma constituțională sau legală pe care vă întemeiați această poziție.
XV. TERMENUL DE RĂSPUNS
Vă solicităm soluționarea prezentei cereri și comunicarea unui răspuns scris în termenul legal aplicabil, raportat la dispozițiile Legii nr. 554/2004 și ale O.G. nr. 27/2002 privind activitatea de soluționare a petițiilor, fără ca invocarea acestui termen procedural să poată fi interpretată ca legitimând amânarea exercitării atribuției constituționale prevăzute de art. 103.
Având în vedere natura constituțională și urgența situației, considerăm că exercitarea atribuției propriu-zise trebuie realizată de îndată, iar nu la expirarea termenului administrativ de răspuns.
XVI. CONSECINȚELE LIPSEI UNUI RĂSPUNS SAU ALE UNUI REFUZ
În cazul în care prezenta solicitare:
– nu va fi soluționată în termen;
– va fi respinsă expres;
– va primi un răspuns din care rezultă refuzul exercitării atribuției;
– ori starea de inacțiune va continua fără o justificare constituțională obiectivă,
Partidul România Puternică își rezervă dreptul de a uza de toate mijloacele juridice prevăzute de Constituție și de lege pentru protejarea interesului legitim public invocat.
În această ipoteză, conduita autorității va putea fi analizată, după caz, prin raportare la:
– art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 554/2004 – nesoluționarea în termen;
– art. 2 alin. (1) lit. i) – refuzul nejustificat;
– art. 2 alin. (1) lit. n) – excesul de putere;
– art. 8 alin. (1) – acțiunea împotriva nesoluționării, refuzului nejustificat ori refuzului efectuării unei operațiuni necesare protejării unui interes legitim;
precum și prin raportare la art. 1 alin. (3), (4) și (5), art. 80 alin. (2), art. 89, art. 103 și art. 110 din Constituția României.
XVII. CONCLUZIE
Prezenta notificare nu solicită Președintelui României desemnarea unui candidat indicat de Partidul România Puternică.
Nu solicită adoptarea unei anumite soluții politice.
Nu contestă marja constituțională de apreciere a Președintelui cu privire la persoana desemnată.
Solicită exclusiv:
exercitarea atribuției constituționale.
Într-un stat de drept, competențele constituționale sunt conferite pentru a fi exercitate.
Marja de apreciere privește modul de exercitare a puterii.
Ea nu poate deveni un drept de a nu exercita puterea.
Președintele decide pe cine desemnează.
Dar nu poate transforma lipsa unui termen numeric într-un drept de a suspenda sine die procedura de desemnare.
În actualul context instituțional, economic și social, continuarea blocajului reprezintă un risc real pentru buna funcționare a statului.
În consecință, vă solicităm să procedați de îndată la exercitarea atribuției prevăzute de art. 103 alin. (1) din Constituția României.
PARTIDUL ROMÂNIA PUTERNICĂ
Prin reprezentant convențional,
Avocat DORU GIUGULA
08.08.2026”

Ți-a fost util articolul?

Facebook
Autor Olteanu Florian

Florian Olteanu este doctor în istorie şi lector la Facultatea de Ştiinţe Sociale, Departamentul de Istorie, Ştiinte Politice şi Relaţii Internaţionale ( ISPRI), Universitatea din Craiova. Este autor de cărți si articole de specialitate

Toate articolele