Partidul Români pentru România o comemorează pe Eroina de la Jiu
General Nicolae N.Roman: „Jertfa Eroinei de la Jiu, sublocotenent Ecaterina Teodoroiu (1894-1917)”
Pe scurt
rezumat automat, verificat de redacție- Ecaterina Teodoroiu a devenit prima femeie ofițer al Armatei Române, cu gradul de sublocotenent.
- Ecaterina Teodoroiu a dat jertfa supremă la 22 august/3 septembrie 1917, la Muncelu, pe frontul Războiului de Reîntregire.
- Banca Națională a României a onorat-o post-mortem pe bancnota de 20 lei, pusă în circulație la 1 decembrie 2021.
Generalul Nicolae N.Roman, Președintelle Partidului Români pentru România a tramsmis următorul comunicat:
„ Încep rândurile de față cu o evocare a jertfei tineretului român pentru libertatea și neatârnarea Țării.
Ecaterina Teodoroiu, pe numele ei real Cătălina Vasile Toderiu s-a născut la 15 ianuarie 1894, la Vădeni Gorj, într-o familie cu mulți copii.
Fratele său, Nicolae Toderoiu, s-a jertift în luptele de stăvilire ale atacului germano-austro-ungar în cadrul Regimentului 18. Deși a fost încadrată ca soră medicală, fiind de profesie învățătoare și având cunoștințe despre cercetășie dobândite o dată cu studiile pedagogice de la București, tânăra Ecaterina Teodoroiu, cum va fi numită în registrele militare va primi permisiunea să lupte într-o unitate ca militar combatant, în cadrul Diviziei a 2-a.
Rănită grav în cursul luptelor din Oltenia, „Eroina de la Jiu” va ajunge în Moldova, unde se va reface și va cere după avansarea la gradul de ofițer să lupte în fruntea plutonului său. În zadar, Regina Maria și doamnele ei de onoare s-au străduit să o determine să ocupe un loc în cadrul Patronajului Regal, ea dorind să fie pe front.
Așadar, ea a fost prima femeie ofițer al Armatei Române, cu gradul de sublocotenent.
Ecaterina Teodoroiu a dat jertfa supremă pentru Țară la 22 august/3 septembrie 1917, la Muncelu pe frontul Războiului de Reîntregire. Lupta în cadrul Regimentului 43/59 Infanterie contra Regimentului 40 Rezervă german care atacase pe Dealul Secului pozițiile românești.
Ordinul de zi nr. 1 al Regimentului Lupeni, 23 august 1917 făcea cunoscut eroismul tinerei sublocotenent Ecaterina Teodoroiu: „Și-a dat viața cu simplitatea eroismului adevărat, nu pentru a obține apoteoze de vorbe, ci pentru că așa cerea inima ei, pentru că așa credea sufletul ei că se împlinește datoria vieții. Aceea care în vitejia ei comunicativă a murit în clipa când se descoperea spre a-și îndemna ostașii cu vorbele: „Înainte, băieți, nu vă lăsați, sunteți cu mine!”, are drept, din clipa aceea, la cinstirea veșnică a unui nume neuitat de camarazi” !

Ecaterina Teodoroiu a fost înhumată la Fiționești, județul Putna (aproximativ Vrancea de azi), nu departe de Panciu.
La celebrarea Centenarului Revoluției de la 1821, trupul Eroinei de la Jiu a fost adus la Târgu Jiu, fiind înhumat într-un mausoleu special în centrul Municipiului Târgu Jiu.
Azi, când trenul lasă în urmă Gara din Târgu Jiu și apucă suișul spre Defileul unde eroii gorjeni s-au jertift pentru România Mare, prima haltă de la ieșirea din Târgu Jiu se numește Slt. Ecaterina Teodoroiu.
De asemenea, la intrarea dinspre Craiova, în Slatina, după trecerea pe podul peste Râul Olt, se află o statuie care o înfățișează pe Eroina de la Jiu cu arma în mână, în ipostază de atac, arătând spre direcția inamicului.
Recent, în zona intersecției Căii 13 septembrie cu Șodeaua Panduri, Piața Jose Rizal, în spatele statuii lui Tudor Vladimirescu, în sensul de mers spre Șoseaua Panduri se află staruia eroinei Ecaterina Teodoroiu. O stradă din Sectorul 5 al Capitalei (zona Drumul Sării) se numește „Eroina de la Jiu”
Multe străzi din România poartă azi numele „Ecaterina Teodoroiu” sau ”Eroina de la Jiu”.
Datorită meritelor sale deosebite, Ecaterina Teodoroiu a fost onorată post-mortem de către Banca Națională a României cu onoarea de a fi prima femeie din istoria monedei naționale românești, leul care să aibă chipul imprimat pe o bancnotă și anume bancnota de 20 lei care a fost pusă în circulație la 1 decembrie 2021, de Ziua Marii Uniri, zi pe care Eroina de la Gorj a visat-o, a luptat pentru ea, dar n-a mai apucat să o vadă”.
Ți-a fost util articolul?
Ne pare rău. Ce a lipsit?
