Comemorarea jertfei marii eroine naționale Ecaterina Teodoroiu (1894-1917)

Cătălina Toderoiu (cunoscută ulterior drept Ecaterina Teodoroiu) s-a născut în data de 16 ianuarie 1894 în Vădeni, astăzi suburbie a orașului Târgu Jiu, în județul Gorj. Familia Cătălinei era una de țărani. Eroina gorjeancă mai avea încă cinci frați și o soră.
Eleva Cătălina Toderoiu a urmat cursurile primare la școala din sat. Cadrele didactice de acolo au observat că micuța elevă manifesta o pasiune imensă pentru cântecele populare, pentru tradițiile profunde ale neamului românesc și pentru istoria națională.
După ce a finalizat studiile obligatorii, ca urmare a recomadărilor de la învățătorii din sat, Cătălina Toderoiu (Ecaterina Teodoroiu) a plecat la București. Aici, ea a urmat Școala Normală pentru a putea deveni învățătoare. Totuși, tânăra Ecaterina Teodoroiu nu s-a limitat la pregătirea didactică. A decis să se implice în activitatea de cercetășie, manifestând o preferință spre armată, dar mai ales pentru ajutorarea celor aflați în suferință.
După intrarea României în Războiul de Reîntregire (14/27 august 1916), au urmat o serie de succese în Ardeal. Totuși, insuficient susținută la Dunăre, Armata Română s-a confruntat și cu amânarea acțiunii militare franceze de la Salonic a generalului Sarrail.
Nici sprijinul în armament de la Antantă, nici sprijinul aliaților ruși nu a venit (în Rusia, în iarna lui 1917 va izbucni revoluția rusă, urmată de contrarevoluția din octombrie 1917), România fiind nevoită să se retragă și să reziste în trecătorile Carpaților în special, pe defileul Jiului.
Cătălina Toderoiu (Ecaterna Teodoroiu) s-a implicat în ajutorarea răniților, lucrând din greu ca infirmieră. Situația s-a deteriorat rapid, însuși generalul Ion Dragalina, aflat în inspecție nu departe de Mânăstirea Lainici de azi a fost rănit de germani, murind mai târziu din cauza unor complicații la spitalul militar din București.

Deputatul AUR de Buzău Dr.Sorin Titus Muncaciu, Vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Camrera Deputaților a precizat:

„Ecaterina Teodoroiu (cum va fi ea cunoscută în istorie) a luptat în Defileul Jiului, la Târgu Cărbunești, Filiași.
Rănită grav la picioare, Ecaterina Teodoroiu a fost internată în mai multe spitale de campanie, ajungând să fie evacuată după 6 decembrie 1916 (intrarea trupelor feldmareșalului August von Mackensen în București, după eșecul rușinos al Armatei Române la Neajlov-Argeș-generalul Socec a fost atunci degradat militar în fața trupei, smulgându-i-se epoleții și rupându-i-se sabia), în capitala Moldovei, la Iași, unde s-a refăcut și a cerut să revină în luptă. A fost decorată de Regele Ferdinand și răsplătită cu gradul de sublocotenent de către Familia Regală. A fost astfel prima femeie ofițer din Armata Română. Regina Maria ar fi dorit să o aibă aproape de ea, în Comitetul de Femei, dar Ecaterina Teodoroiu a cerut să meargă pe front la subunitatea pe care o comanda ca sublocotenent.
Ecaterina Teodoroiu a revenit pe front, luptând în campania din vara anului 1917 (încununată cu victoriile de la Mărăști, Mărășești, Oituz), căzând eroic la 22 august 1917 (3 septembrie 1917 stil nou), în timpul bătăliei de la Mărășești, la Muncelu, lângă Panciu, în timp ce se afla în fruntea subunității sale, parte a Regimentului 43/59 Infanterie. Un soldat supraviețuitor din subunitatea ei a mărturisit peste ani în paginile unei reviste de istorie că a fost lângă ea când și-a dat ultima suflare, cerându-i soldatului apă din bidonul lui de campanie. Până în ultima clipă, și-a îmbărbătat soldații să continue atacul, spunând că va fi mereu alături de ei.

Sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu a fost înmormântată inițial în apropierea frontului cu onoruri militare, Ulterior, trupul eroinei a fost adus la Târgu Jiu în data de 9 iunie 1921. Se celebra Centenarul Revoluției din 1821, iar oficialitățile din municipiul Târgu-Jiu au decis ridicarea unui mausoleu în centrul municipiului, unde rămășițele sale pământești au fost depuse cu mare cinste.
Mai multe străzi, unități școlare au primit numele ei „Ecaterina Teodoroiu”. O stradă din București se numește și azi „Eroina de la Jiu”. O haltă de la ieșirea dinspre Târgu-Jiu în direcția Petroșani se numește Slt. Ecaterina Teodoroiu. La Muzeul Județean de Istorie se poate vedea azi lada sa de campanie.
Banca Națională a României a emis o bancnotă de 20 de lei cu figura Ecaterinei Teodoroiu, prima femeie din România care apare pe o bancnotă românească.
Eroina Ecaterina Teodoroiu beneficiază de un cult în rândurile Armatei Române, fiind un exemplu de luptă și eroism până la sacrificiul suprem.
Totuși, faptul că istoria națională pe care Eroina de la Jiu o știa de mică este neglijată azi în procesul de învățământ de către autorități face ca tot mai puțini tineri să cunoască pilda de eroism a gorjencei în inima căreia înfloriseră semințele neatârnării Neamului Românesc semănate la 1821 de Tudor Vladimirescu și eroicii săi panduri.”