Îmi rămâne mereu în minte imaginea din pars cu trei oameni trecuți bine de prima tinerețe, îmbrăcați cu gust dar fără exagerare, cu un aer de dominare a lumii: erau Eurgene Ionesco, Emil Cioran și un domn cu pipă, celebrul Mircea Eliade.
Cei trei au fost voci extraordinare ale exilului românesc, autori de mare succes, în dramaturgie, filosofie, proză, istoria religiilor.
Mircea Eliade se născuse la 13 martie 1907. Miop, dezinteresat de matricola și norma școlară, Eliade citea cu pasiune. A copilărit în începuturile României Mari, s-a lăsat sedus de legionarism, dar a preferat yoga, orientalismul și indianistica. Din experiența sa destul de neplăcută cu fata unui lider local, s-a născut romanul Maytreyi, roman la care adevărata Maytreyi va răspunde condamnând stilul cam comercial al poveștii lui Eliade.
Dar Eliade nu prin asta a rămas celebru. A studiat religiile lumii, miturile, filosofia credințelor. A plecat în Occident, unde a rămas, având în țară condamnare în contumacie pentru trecutul său quasi-legionar și pentru că fusese funcționar în anii dictaturii antonesciene.
Totuși, Istoria Ideilor și Credințelor Religioase va fi editată și în România înainte de 1989, când încă Eliade mai trăia.
Mircea Eliade a făcut diferența. În perioada flower-power, hippie a fost cât pe ce să devină un guru al dezlănțuitei societăți americane care consuma droguri la liber. Amfiteatrele unde preda se umpleau. Tinerii americani voiau să știe cum era viața în ashramurile yogine din Hymalaya, cum se putea ajunge la apogeul gândirii, consumând stupefiante, pentru că Eliade experimentase multe. Evident, autoritățile americane i-au dat de înțeles că l-ar putea expulza iar în România, pedeapsa cu închisoarea era încă în vigoare.
Mircea Eliade a murit în SUA, la 22 aprilie 1986. A devenit post-mortem, membru al Academiei Române.
Sursa foto: Pixa Bay
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți F5xMedia și pe 
