Volumul „ELITE, SOCIETATE ȘI PUTERE (SECOLELE XVI-XX)”, coordonat de prof.univ.dr.habil. Sorin Liviu Damean, apărut la Editura Universitaria, Craiova, 2024, se lansează astăzi 13 martie 2024, la Teatrul Național Marin Sorescu din Craiova, de la ora 15.00.
Volumul reprezintă rodul activității de coordonare a activității în cadrul conferinței anuale cu același titlu „ELITE, SOCIETATE ȘI PUTERE (SECOLELE XVI-XX)” de către profesorul Sorin Liviu Damean.
Tema a fost an de an una de interes, cei care participă la conferință cu rodul propriilor cercetări insistă pe o temă care a devenit deosebit de interesantă pentru cercetare în secolul XIX, când Gustave le Bon publica în 1895, la Felix Alcan, „La Psychologie des masses”. Ideea generală a lucrării lui Le Bon era că mulțimea poate avea rol distructiv sau constructiv în funcție de elita care o ghidează. Oamenii, susținea, Le Bon, în mulțime, nu mai acționează ca indivizi autonomi ca gândire, ei aderă la un țel general. Le Bon se apropie de Alexis de Tocqueville.
Pe de altă parte, Edgar Quinet, un simpatizant al ideilor revoluționare, căsătorit cu fiica lui Gheorghe Asachi, Hermione, vorbea de mulțimea ghidată de elite care se ridică deasupra opresiunii.
ELITE, SOCIETATE ȘI PUTERE (SECOLELE XVI-XX) este așadar o temă deosebit de interesantă pentru noi astăzi. Puterea influențează viața societății, este o miză în sine, iar elitele se găsesc în societate și în fața provocărilor luptelor pentru putere.
La 1500, spațiul românesc se găsea în momentul în care se cimentase o elită de sorginte creștin-bizantină, pe un fond latin și cu unele elemente slave prezente în sistemul de grafie mai ales, elită care trebuia să se opună pericolului otoman, dar și al statelor creștine vecine, Ungaria, Polonia și mai apoi imperiilor, precum Imperiul Habsburgic și Rusia Țaristă.
Secolele XVII, XVIII vin cu apariția sau cu reconfigurarea unei elite boierești, precum Craioveștii, Basarabeștii în Oltenia și Muntenia, Mușatinii, Cantemireștii, Duculeștii în Moldova.
Matei Basarab, Vasile Lupu, Constantin Brâncoveanu, Dimitrie Cantemir sunt domnitorii reprezentativi ai perioadei. Ei, deja întrezăresc viitorul emancipării și încearcă eforturi în această direcție
Secolul XVIII vine cu începutul fanariotismului, de care românii vor scăpa sub înrâurirea ideilor Revoluției Franceze, baza analizei lui Gustave le Bon, la începutul secolului XIX.
Secolele XIX și XX aduc în atenție Unirea, Independența, Reîntregirea, disputa dintre democrație, totalitaris, două conflagrații mondiale, Războiul Rece și tranziția spre UE și NATO.
Așadar, secolele care constituie baza cronologică a volumului lansat azi, au oferit coordonatorului și autorilor acestuia, câmpul fertil pentru a lansa cercetări și a oferi rezultate de o calitate științifică incontestabilă.
Sursa foto: Facebook
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți F5xMedia și pe 
