Groenlanda, cea mai mare insulă din lume, este tot mai des în centrul atenției marilor puteri globale, datorită resurselor naturale și poziției sale strategice. Într-o declarație recentă, fostul președinte al SUA, Donald Trump, a subliniat importanța Groenlandei pentru securitatea națională a Americii, afirmând că aceasta este „absolut esențială”. Discuțiile despre viitorul insulei, inclusiv independența față de Danemarca, continuă să genereze controverse și scenarii complexe.
Un colos de gheață cu potențial economic uriaș
Aproximativ 80% din suprafața Groenlandei este acoperită de gheață, care se topește rapid din cauza schimbărilor climatice. Ritmul topirii este alarmant – 2,5 milioane de litri pe secundă – iar consecințele ar putea fi dramatice pentru nivelul mării la nivel global, care ar crește cu peste 7 metri dacă toată gheața s-ar topi. Totuși, acest proces deschide oportunități economice semnificative.
Groenlanda găzduiește zăcăminte de 43 din cele 50 de elemente considerate critice pentru industria electronică și echipamentele militare, conform autorităților americane. Printre acestea se numără metalele rare, exploatarea cărora ar putea diminua dependența globală de China. Statele Unite și-au exprimat interesul pentru dezvoltarea acestor resurse și au început discuții cu sectorul privat pentru investiții în infrastructura necesară.
O nouă rută comercială prin Arctica
Pe măsură ce gheața se retrage, Groenlanda devine un punct cheie pentru transportul maritim în regiunea Arctică. Rutele logistice prin Polul Nord ar putea reduce semnificativ distanța dintre Europa de Vest și Asia de Est, oferind o alternativă la Canalul Suez. În acest context, cooperarea dintre Rusia și China în dezvoltarea Rutei Mării Nordului alarmează Statele Unite, care se tem de pierderea influenței în regiune.
Mike Waltz, consilier pentru securitate națională al lui Donald Trump, a subliniat această problemă: „Rusia are peste 60 de spărgătoare de gheață, dintre care unele nucleare, iar noi avem doar două. În plus, China își extinde prezența în Arctica, ceea ce crește provocările pentru securitatea noastră.”
Independența Groenlandei, între vis și realitate
Deși Groenlanda este un teritoriu autonom al Danemarcei, discuțiile despre independență sunt tot mai frecvente. Într-un discurs de Anul Nou, prim-ministrul Groenlandei, Mute Egede, a încurajat locuitorii să-și „modeleze propriul viitor” și să se elibereze de „cătușele colonialismului”. Aceste declarații sunt văzute ca un posibil preludiu al unui referendum pentru independență, ce ar putea avea loc în aprilie 2025, concomitent cu alegerile parlamentare.
Totuși, independența ar presupune provocări economice și logistice majore. În prezent, Danemarca susține financiar mai mult de jumătate din bugetul Groenlandei, iar principala activitate economică a insulei este pescuitul, urmat de minerit și exporturi limitate.
Groenlanda în istoria geopolitică americană
Interesul Statelor Unite pentru Groenlanda nu este nou. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, insula a fost ocupată temporar de SUA, iar în 1946 președintele Harry Truman a oferit 100 de milioane de dolari în aur pentru a o achiziționa – o propunere refuzată de Danemarca. De atunci, Groenlanda a devenit o locație strategică, găzduind baza militară Pituffik, cea mai nordică din lume, care permite SUA să monitorizeze activitatea rachetelor balistice și să asigure supravegherea spațială.
În prezent, Groenlanda rămâne un punct central al rivalităților geopolitice, iar viitorul său va depinde de echilibrul dintre interesele economice, strategice și aspirațiile de independență ale populației locale.