General maior (rtg) Prof.univ.dr. Nicolae N.Roman, Președintele Partidului Români pentru România, mesaj dedicat victoriei de la Podul Înalt – 10 ianuarie 1475 -10 ianuarie 2025

General maior (rtg) Prof.univ.dr. Nicolae N.Roman, Președintele Partidului Români pentru România a transmis un mesaj dedicat victoriei de la Podul Înalt – 10 ianuarie 1475 în data de 10 ianuarie 2025.

Iată textul acestui mesaj:

„​ Secolul al XV-lea a fost pentru creștinătate perioada în care a căzut Imperiul Bizantin iar Belgradul prin curajul și abilitățile excepționale militare ale voievodului transilvan Iancu de Hubedoara a reușit să reziste.
​ Țările Române rezistaseră cu succes avansului Imperiului Otoman, cea mai importantă forță militară de la marginea Europei la acea dată, prin succesele lui Vladislav Vlaicu, Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș, Iancu de Hunedoara.
​ Moldova, devenită un stat puternic sub Alexandru cel Bun, impunându-se în fața pretențiilor expansioniste ale Poloniei, Ungariei și Imperiului Otoman, avea să înfrunte o imensă armată otomană în iarna anului 1475.
​ Format la școala de gândire religioasă, politică dar și strategică a Bizanțului, nepotul lui Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare (1457-1504) va reuși să se opună cu succes oștirilor otomane trimise de sultanul Mahomed al II-lea Cuceritorul (1451-1481), cel care cucerise Constantinopolul, la Vaslui, la locul numit Podul Înalt ( la 12 km sud de Vaslui, în localitatea Băcăuani), la 10 ianuarie 1475.
​ Oștile otomane conduse de Suleiman Pașa se îndreptau spre Suceava, numai că, la Podul Înalt, nu departe de Vaslui, domnitorul Moldovei Ștefan cel Mare a reușit să inducă în eroare armata otomană îndreptând-o de la drumul principal spre un loc strâmt și mlăștinos (lăsând să se înțeleagă că acolo ar fi fost grosul armatei Moldovei) unde otomanii nu puteau să se desfășoare și nici să utilizeze tunurile lor grele trase fiecare de zeci de perechi de boi.
​ Victoria a fost una categorică, Ștefan cel Mare fiind numit „eroul creștinătății”, iar sultanul Mahomed al II-lea suferind câteva luni de pe urma acestei înfrângeri.
​ În ciuda unor felicitări „cu peceți în calapoade”, Ștefan nu a fost ajutat de Europa, iar în anul următor, în 1476, a trebuit să îi înfrunte singur pe otomanii care l-au înfrânt la Valea Albă („numită Războieni de pe acel război”, cum spun cronicarii), dar Moldova nu a fost supusă.
​ Rememorăm aceste mărețe momente de atunci cu speranța că Europa va înțelege rolul pe care românii l-au jucat de-a lungul istoriei europene în apărarea culturii și spiritualității creștine”.