Astăzi, Croația își alege președintele în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, care îi pune față în față pe actualul șef de stat, Zoran Milanovic, și pe Dragan Primorac, candidatul susținut de partidul de guvernământ. Miza alegerilor este mare, deși președinția croată are un rol mai degrabă simbolic, cu autoritate limitată în afacerile interne, dar cu influență asupra politicii externe și controlul simbolic al armatei.
În primul tur al alegerilor, desfășurat pe 29 decembrie, Zoran Milanovic a obținut 49,7% din voturi, ratând victoria din primul tur cu o marjă foarte mică. Principalul său adversar, Dragan Primorac, a câștigat 19,6%, obținând suficient sprijin pentru a ajunge în turul al doilea, dar un rezultat considerat dezamăgitor pentru un candidat sprijinit de partidul Uniunea Democrată Croată (HDZ), care domină scena politică.
Milanovic: un lider controversat, dar experimentat
Zoran Milanovic, fost prim-ministru și un critic vocal al actualului guvern și al premierului Andrej Plenkovic, a fost o figură centrală în politica croată în ultimele două decenii. Deși inițial lider al social-democraților, Milanovic s-a mutat treptat spre dreapta spectrului politic, consolidându-și poziția ca o contragreutate puternică la guvernul HDZ.
Critic al sprijinului militar occidental pentru Ucraina, Milanovic a declarat în repetate rânduri că Croația ar trebui să rămână neutră în conflictele internaționale. Acesta a blocat participarea țării la o misiune NATO și a încercat să împiedice extinderea alianței prin ratificarea aderării Suediei și Finlandei. Mesajele sale naționaliste și populiste au atras sprijin din partea celor care se opun implicării Croației în afacerile globale.
Primorac: un outsider care promite stabilitate
Dragan Primorac, fost pediatru și ministru al științei, a revenit în politică după o absență de mai bine de un deceniu. Poziționat ca un candidat pro-occidental și unificator, Primorac a încercat să se prezinte ca o alternativă mai moderată la Milanovic. Totuși, campania sa a fost afectată de scandaluri de corupție care au lovit guvernul HDZ, inclusiv condamnarea recentă a fostului ministru al sănătății.
Primorac a criticat ferm pozițiile anti-occidentale ale lui Milanovic, susținând că locul Croației este în NATO și UE. Cu toate acestea, performanța sa modestă în primul tur reflectă dificultățile sale de a câștiga sprijin pe fondul nemulțumirii populare față de partidul său.
O alegere dificilă pentru alegători
Croația are aproximativ 3,5 milioane de alegători eligibili, însă participarea la primul tur a fost de doar 46%, cel mai scăzut nivel înregistrat la alegerile prezidențiale din ultimii 15 ani. Mulți alegători se confruntă cu o dilemă, între un președinte în funcție controversat și un challenger slab sprijinit de un partid afectat de scandaluri.
Rezultatul alegerilor ar putea avea implicații asupra poziției Croației în NATO și UE, dar și asupra echilibrului politic intern. Deși funcția prezidențială este în mare parte ceremonială, alegerea liderului simbolic al țării rămâne o reflecție a diviziunilor profunde din politica croată.