Ziua de 1 aprilie este o zi care a fost considerată ca Ziua Păcălelilor pe plan internațional. Există câteva păcăleli celebre care deși nu au fost pe 1 aprilie, pot fi citate aici.
O primă păcălelă a fost aceea că un jurnal american a declarat că Mark Twain care trăia la Londra ar fi murit. Un corespondent a mers special la Londra cu vaporul și a ajuns la marele scriitor la ceva timp după știre. Mark Twain i-a spus acelui jurnalist: „Telegrafiază spunând că moartea mea a fost un zvon puțin exagerat”.
Se spune că la 1867, Rusia a vândut SUA, Alaska la un preț ridicol, de numai 7,2 milioane dolari, dat fiind raportul dintre dolar și metrul pătrat. Ulterior, s-a dovedit că negocierea mediată de românul George Pomut a fost o mare păcăleală pentru ruși.
Un fals celebru care a făcut carieră a fost primul document scris în limba latină, legendara fibulă de la Praeneste care ar fi arătat similitudinea dintre greaca veche și latină: „Manios med phephaked” -Manius m-a realizat. Specialiștii au stabilit că a fost un fals modern pentru a găsi o formulă care să ateste vechimea scrisă a latinei. Se observă dublarea consoanei de început a verbului după modul grec de a construi perfectul compus la verbe.
S-a afimat că tăblițele de la Tărtăria descoperite în 1966, de arheologul Nicolae Vlassa ar fi fost un fals pus la cale de câțiva studenți ai epocii care a ajuns la urechile politicului și a rămas..autentic. Desigur, este o speculație sprijinită de faptul că tăblițele considerate a fi cea mai veche descoperire a scrierii pe teritoriul României nu au fost menționate în jurnalul săpăturii pe ziua respectivă cum fac arheologii și ar fi fost descoperite când se pregăteau de închiderea șantierului arheologic.
O farsă care a declanșat războiul franco-prusian din 1870 a fost modificarea telegramei trimise de la Ems de către ambdasadorul german către cancelarul Bismarck potrivit căreia ambasadorul francez a primit răspunul împăratului Wilhelm că nu va pune un Hohenzollern pe tronul Spaniei. Bismarck a înlocuit cuvântul francez care însemna locțiitor cu un termen german care în franceză însemna ordonanță si a publicat telegrama în ziarele franceze. Francezii s-au supărat că ambasadorul lor a fost jignit și au declanșat războiul pe care-l vor pierde.
O altă farsă istorică ar fi tăblițele de aur dacice de la SInaia. Se spune că ar fi fost descoperite de cei ce săpau pentru a pune temeliile Peleșului, iar Carol I le-ar fi topit pentru a avea aur suficient, ordoând ca să fe copiate pe plumb. Carol I era licențiat în istorie, arte, științe militare nu ar fi putut face așa ceva. Tracomanii și dacopații le prezintă drept autentice și fiind sursa scrisă a limbii dacice.
Când Napoleon a vândut în 1803, Louisiana către SUA, ar fi fost auzit spunând că s-a lăsat păcălit de americani și că aceștia ar fi trebuit să îi fie recunoscători pentru oferta pe care împăratul le-o făcuse.
În 1969, la Hollywood apărea filmul „Krakatau la est de Java”, un film despre cutremurul cauzat de erupția vulcanului Krakatau/Krakatoa. Toate bune și frumoase, afișe, cronici, numai că un geograf arată că vulcanul era de fapt… la vest de Java. Evident, nimeni nu a mai modificat și filmul a rămas cu titlul conținând eroarea georgrafică.
Se spune că prințul Carol viitorul Carol II îș necăja sora, pe principesa Elisabeta, viitoare regină a Greciei spunând când apărea Barbu A Știrbei în vizită la mama lui Regina Maria: „vino să-l vezi pe tac-tu”. Se speculase în epocă faptul că nu toți copiii Mariei ar fi fost ai regelui Ferdinand.
După moartea în 1927 a lui Ferdinand, Barbu A Știrbei venea în vizită la regina Maria iar Carol îi spunea: „Tu și cu doctorul ce ieșiți dimineața de la mama”. S-a speculat că Maria ar fi fost amanta lui Barbu Știrbei.
Hârtia sugativă s-ar fi născut tot ca urmare a unei încurcături a unui meșter francez căruia ucenicul nu-i făcuse operațiunea de a turna clei în cazanul cu preparatul care trebuia să devină hârtie. Eroarea a devenit apoi un produs diferit și util.
Se mai spune că Henri Coandă ar fi descoperit Efectul Coandă ca urmare a uneoi erori. A pilotat avionul cu reacție proiectat de el și observând flăcările care se apropiau de fuselaj nu a fost atent și a intrat cu avionul într-un zid. Scăpat cu viață a decis să examineze observația și a demonstrat efectul care îi poartă numele.
Savantul Isaa Newton, părintele teoriei gravitației ar fi ajuns la ideea existenței acesteia atunci când era în livadă și un măr ar fi căzut din pom pe capul savantului. Atunci, el a decis să caute explicația de ce mărul s-a desprins de pe creangă și a căzut pe capul său.
Se spune că un prinț englez ar fi ieșit la o defilare călare prin veacul XVIII în ciuda faptului că era deranjat de un furuncul în zona subțiorii. Din acel motiv, ar fi salutat cu brațul depărat de corp. Ideea salutului a fost apreciată de subordonații lui care l-au imitat deși regulamentar nu era normal
Un conte francez și-ar fi uitat într-o zi pantalonii suflecați și ar fi ieșit la o promenadă. Supușii lui au adoptat și ei moda. Mai târziu, au apărut pantalonii trei sferturi și ciorapii – cullotes. La Revolutia franceză, săracii, cei fără jambiere- sans-cullotes au atacat Palatul Tuileries intrând în istorie.
Un baron ar fi mers în vizită la o doamnă din aristocrație. Pe atunci, ei purtau peruci. Fiicele gazdei după ce oaspetele a adormit i-au luat peruca și au început să experimenteze codițe , răsuciri de păr. Când musafirul s-a trezit, a cerut peruca. Gazda a văzut peruca și a rămas impresionată dar baronul nu știa de unde provenea inventia.
Popularul Sandwich s-a născut grație contelui cu același nume. Ca să nu întrerupă o partidă de cărți pentru a mânca, i-a cerut servitorului să îi aducă o bucată de carne între două felii de pâine. Restul… se știe..
Silueta a apărut când regele Ludovic XVI a concediat pictorii de la curte ca să facă economii. Atunci, un anume Silhouette a inventat pictura negru pe alb, desenând liniile ce mărgineau corpul uman, deci forma celui pictat…era ieftin, rapid, realist…siluetă..ce să mai…
Sursa foto: Facebook
