Un exemplu concludent îl reprezintă eliminarea primului ministru al României, Barbu Catargiu, în 1862. Adunarea, în majoritate conservatoare și premierul nu doreau să ia în discuție legea rurală în forma dorită de Mihail Kogălniceanu, exponent al liberalilor și domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
În 1862, în timp ce pelca de pe Dealul Mitropoliei, din clopotniță, cineva a tras un foc asupra trăsurii prefectului Bucureștilor, în care se afla și premierul Barbu Catargiu. Asasinul nu a fost descoperit niciodată, dar s-a aceditat ideea că însuși Alexandru Ioan Cuza ar fi fost autorul moral.
Totuși, impunerea proiectului său, venirea lui Mihail Kogălniceanu au făcut ca domnitorul să fie scos din cercul suspecților de către opinia publică. Azi se consideră că adevăratul asasin moral ar fi însuși prefectul din București deoarece el nu a avut nicio atitudine în momentul atentatului, ca și cum ar fi știut de ceea ce avea să urmeze.
Sursa foto: Wikipedia
