132 de ani de la decesul lui Vasile Alecsandri

Vasile Alecsandri a trăit între 21 iulie/2 august 1821 și 22 august/ 3 septembrie 1890. S-a născut la Bacău, la moșia tatălui său marele boier Vasile Alecsandri. A avut un frate, Iancu. Vasile Alecsandri a rămas în conștiința culturală drept mare poet, autorul Pastelurilor, poeziilor patriotice, al versurilor Imnului Regal.

A fost un pașoptist crescut la Pensionul Cuenim din Iași, a studiat Medicină, Drept la Paris (fără obținerea unei licențe) a frecventat saloane literare, dedicându-se literaturii și acțiunii revoluționare.

A pus umărul la alegerea lui Cuza în Moldova și după dubla alegere a lui Cuza și la București a fost numit Diplomatul Unirii pentru că a făcut un turneu diplomatic la Torino, Londra, Paris, reușind să impună dubla alegere.

Memoriile sale, Misiile mele politice arată măiestria artei retorice a marelui poet și diplomat.

Rămâne emblematică și marea sa serie de epistole către și pentru Ion Ghica, cei doi pașoptiști dezvăluind în scrierile lor private detalii ale istoriei trăite de ei pe care arhivele cu greu le oferă.

Rămân memorabile rememorările lui Vasile Porojan, micul rob de orgine romă care i-a fost tovarăș de joacă lui Alecsandri și momentul în care Ghica l-a cunoscut la București pe ilustrul istoric Nicolae Bălcescu.

Seria pieselor de teatru despre Coana Chirița reprezintă satirizarea unei familii de viță nobilă din Moldova (Anastasia (Balș) Greceanu, soția vornicului  Gheorghe Greceanu din Fălticeni (moșia din Vadul Glodului era reședința principală), străbunica maternă a scriitorului Constatin Gane) pe motiv că fiica acestei familii, Canano nu i-a fost dată de soție „scriitorașului coate goale” Alecsandri (care era totuși unul dintre cei mai bogați boieri moldoveni).

Mihai Eminescu îl numea „Acel rege -al poeziei veșnic tânăr și ferice”

Vasile Alecsandri spunea și el:

„E unul care cântă mai bine decât mine? Cu atât mai bine țării și lui cu atât mai bine..La răsăritu-i falnic, se-nchin-al meu apus..”

Cincinat Pavelescu avea să scrie o epigramă în care îl evocă pe Alecsandri:

„Găsesc că prea se-gâmfă el

Cu păru-i arhiabondent

Alecsandri era mai chel

Dar parcă-avea mai mult talent”

Sursa foto: Wikipedia