Ziua Minorităților Naționale – 18 decembrie 2025!

România a fost mult timp patrie adoptivă și loc de refugiu pentru străini persecutați în zonele lor de origine,

În Evul Mediu, armenii, evreii, dar și specialiști din spațiul german, latin-occidental (italieni, francezi) sau anglo-saxon au venit în spațiul românesc, chemați pentru a impulsiona comerțul, construcțiile, industria. În Ardeal și Banat, revenite la România în 1918, fuseseră colonizați sași și șvabi (germani), dar mai locuiau maghiari și sârb, cehi, slovaci, austrieci (inclusiv landlerii expulzați din Karinthia pe motive religioase), croați. în Bucovina și Basarabia locuiau evrei, polonezi, ruși, ucraineni, găgăuzi, huțuli, ruteni. La răsărit de Carpați, au fost atestați ceangăii.

Alți locuitori de etnie străină au ajuns să locuiască în România după momente istorice precum 1774,  1829, 1856, 1859,  1878, 1913 și după Marea Unire, când teritorii românești răpite s-au unit cu România. Tot în Evul Mediu, a fost atestată și minoritatea rromă. Rromii, aflați în stare de robie au fost eliberați și emancipați în a doua jumătate a secolului XIX, prin legi domnești, mai devreme decât au fost eliberați sclavii afro-americani din America de Nord, America de Sud.

Pe Ada Kaleh, insulă situată în aval de Orșova, cu populație otomană, controlată de facto de Austro-Ungaria până la 1919, deși avea statut de posesiune otomană (nu a fost amintită  la Tratatul de la Berlin), locuia o importantă comunitate turcă, aceasta fiind evacuată la finalul anilor 60 ai secolului XX când Ada Kaleh a fost scufundată, mulți localnici alegând Dobrogea sau alte zone din România pentru relocare  și Turcia.

Când Dobrogea a revenit la România după peste patru secole de dominație otomană, după ce mulți turci și tătari au ales să se stabilească la sudul frontierei cu Bulgaria sau direct în Turcia (deși au fost destul de mulți care au ales să rămână),  grecii erau cea mai respectată comunitate și cea mai numeroasă,  ei dându-l și pe primul primar al Constanței sub administrație românească.

Asta, pentru că ei aveau religie creștin-ortodoxă și au putut obține mult mai ușor cetățenia română, decât cei care erau de alte religii, care din 1879, o putuseră obține prin naturalizare individuală. Cei mai mulți locuitori care au cerut împământenirea, sau cetățenia prin naturalizare, au fost evreii, după 1879, când s-a modificat articolul 7 din Constituția din 1866. În 1919, toți locuitorii de pe teritoriul României Mari au primit de jure cetățenia, inclusiv cei din regiunile românești unite cu Țara în 1918.

În Dobrogea, mai trăiau ruși lipoveni, germani și bulgari. De asemenea, cerchezii și alte populații caucaziene aduse de turci până la 1878, sunt atestate în Dobrogea.

Grecii erau deja stabiliți după desființarea raialelor ca urmare a Tratatului de la Adrianopol, în viitoarele porturi ale Țării Românești, Giurgiu, Brăila, ca și în alte orașe românești cu trecut portuar precu Turnu Severin. Galați, Calafat.

Departamentul pentru Relații Interetnice a publicat următorul mesaj:

„Anul acesta, în data de 18 decembrie, Departamentul pentru Relații Interetnice în colaborare cu Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti” vor marca 𝒁𝒊𝒖𝒂 𝑴𝒊𝒏𝒐𝒓𝒊𝒕𝒂̆𝒕̦𝒊𝒍𝒐𝒓 𝑵𝒂𝒕̦𝒊𝒐𝒏𝒂𝒍𝒆 printr-un eveniment cultural care va pune în valoare contribuția minorităților naționale la diversitatea și bogăția culturală a României. Evenimentul va fi găzduit de Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”.

Programul va începe la ora 10 și va cuprinde:

– 𝐷𝑒𝑠𝑐ℎ𝑖𝑑𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑜𝑓𝑖𝑐𝑖𝑎𝑙𝑎̆ a evenimentelor dedicate sărbătoririi 𝒁𝒊𝒍𝒆𝒊 𝑴𝒊𝒏𝒐𝒓𝒊𝒕𝒂̆𝒕̦𝒊𝒍𝒐𝒓 𝑵𝒂𝒕̦𝒊𝒐𝒏𝒂𝒍𝒆 (Sala Victor Ion Popa): vor adresa mesaje cu ocazia evenimentului personalități, oameni de cultură, demnitari, deputaţi şi preşedinţi ai organizaţiilor minorităţilor naţionale, persoane din corpul diplomatic acreditat în România.
– 𝑃𝑟𝑒𝑧𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑐𝑜𝑙𝑒𝑐𝑡̦𝑖𝑒𝑖 „𝐿𝑜𝑙𝑦 𝐻𝑎𝑢𝑡𝑒 𝐶𝑜𝑢𝑡𝑢𝑟𝑒” a creatoarei de modă de etnie romă Zita Moldovan, o reinterpretare a culturii și tradiției rome. Această expoziție celebrează nu doar estetica modei, ci și forța solidarității și a identității. . 𝒁𝒊𝒖𝒂 𝑴𝒊𝒏𝒐𝒓𝒊𝒕𝒂̆𝒕̦𝒊𝒍𝒐𝒓 𝑵𝒂𝒕̦𝒊𝒐𝒏𝒂𝒍𝒆 devine astfel un prilej de dialog, respect și recunoaștere a contribuției romilor în cultura contemporană și în societate. Materialele folosite în colecție sunt imprimate cu elemente inspirate din cultura romă – simboluri, motive grafice și reinterpretări contemporane ale unor semne tradiționale. Fiecare piesă poartă o poveste și un mesaj: cultura romă este vie, valoroasă și demnă de a fi purtată cu mândrie, în spațiile publice, artistice și instituționale.
În spatele acestei viziuni se află Zita Moldovan – creatoare, actriță, jurnalistă și activistă, o voce puternică a mișcării rome și una dintre cele mai vizibile femei rome din cultura contemporană. Prin Loly Haute Couture, Zita îmbină tradiția cu modernitatea, activismul cu eleganța, transformând moda într-un spațiu de revendicare și afirmare identitară. Expoziția este realizată cu sprijinul REDI – Roma Entrepreneurship Development Initiative, organizație care sprijină antreprenorii romi, dezvoltarea economică durabilă și crearea de oportunități reale în comunitățile rome din Europa. Prin acest parteneriat, mesajul este clar: creativitatea romă trebuie susținută, vizibilă și respectată.
– 𝑉𝑒𝑟𝑛𝑖𝑠𝑎𝑗𝑢𝑙 𝑒𝑥𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡̦𝑖𝑒𝑖 𝑑𝑒 𝑎𝑟𝑡𝑎̆ 𝑓𝑜𝑡𝑜𝑔𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐𝑎̆ intitulată „𝑪𝒐𝒎𝒖𝒏𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆. 𝑴𝒖𝒍𝒕𝒊𝒄𝒖𝒍𝒕𝒖𝒓𝒂𝒍𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆. 𝑫𝒆𝒛𝒗𝒐𝒍𝒕𝒂𝒓𝒆”. În cadrul proiectului au fost realizate fotografii de către artiști fotografi care au agreat să promoveze minoritățile naționale: maghiară, germană, sârbă, croată, elenă, turcă, tătară, macedoneană, albaneză, italiană, ruso-lipoveană, ucraineană, romă, poloneză, evreiască, bulgară și armeană prin arta fotografică, sporind în acest mod potențialul economic al comunităților locale participante. Fotografiile realizate în cadrul proiectului au fost grupate în albumul cu același titlu Comunitate. Multiculturalitate, editat în trei volume.
– După vernisajul expoziției, organizațiile minorităților naționale vor prezenta 𝑝𝑟𝑜𝑔𝑟𝑎𝑚𝑢𝑙 𝑎𝑟𝑡𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐: „𝑹𝒐𝒎𝒂̂𝒏𝒊𝒂 𝒎𝒖𝒍𝒕𝒊𝒄𝒖𝒍𝒕𝒖𝒓𝒂𝒍𝒂̆ 𝒊̂𝒏 𝒔𝒂̆𝒓𝒃𝒂̆𝒕𝒐𝒂𝒓𝒆”– Obiceiuri, dansuri și colinde din toate colțurile țării, într-un spectacol al minorităților naționale.”