Domnitorul Ștefan cel Mare a fost un susținător al românismului din Ardeal. Asta l-a înfuriat pe Matia Corvin, regele Ungariei, fiul lui Iancu de Hunedoara, care a decis să îl pedepsească pe Ștefan și în decembrie 1467 să atace Moldova. Bătălia de la Baia avea să-l coste cam scump pe aventurierul rege român al Ungariei astfel că acolo a căpătat câteva răni de săgeți și a pierdut chiar și tunurile, fapt ce era de o gravitate extremă pentru un rege occidental.
Mai târziu însă, în 1473- 1475, Matia și Ștefan ajung să fie prieteni, Ștefan punând obrazul pentru eliberarea lui Vlad Țepeș pe care Ștefan l-a adus în Țara Românească unde acesta a domnit a treia oară numai pentru o lună în 1475 fiind asasinat de boieri. În plus, pregătind confruntarea cu turcii, după succesul de la Vaslui, Ștefan a primit Ciceul, cetate ardeleană pentru a se refugia în caz de părăsire a tronului.
Lui Ștefan cel Mare i se atribuie și ctitoria de la Feleacu din Cluj. Unii istorici spun că biserica actuală s-a ridicat la 1512, la 8 ani după moartea lui Ștefan, biserica fiind între 1700 și 1948, biserică greco-catolică.
Totuși, este posibil ca Ștefan cel Mare să fi ridicat o biserică de lemn pe locul actualei biserici de zidărie.
Fiul lui Ștefan, Petru Rareș a avut Ciceul și Cetatea de Baltă în proprietate personală, grație moștenirii politice a părintelui său și se va lupta pentru susținerea românilor din Ardeal.
Sursa foto: Wikipedia