România nu poate măsura încă adâncimea pe Canalul Bîstroe

· 1 min citire · 45 citiri
1 mincitire 45citiri
Ascultă articolulVoce în limba română
0:001:06
FacebookDistribuie pe Facebook
Vezi mai multe știri F5xMedia pe GoogleSetează-ne ca sursă preferată în „Știri principale”.Adaugă pe Google

Pe scurt

rezumat automat, verificat de redacție
  • Ucraina a acceptat măsurarea adâncimilor pe Brațul Chilia, de la km fluvial 22 la km fluvial 116.
  • Mărirea adâncimii canalului Bîstroe ar afecta iremediabil flora și fauna Deltei prin modificările de debit ale apelor Dunării.
  • Ucraina încearcă să aibă cale de acces dunăreană la navigația europeană, pe fondul accesului limitat la porturile maritime.

Administrația Fluvială a Dunării de Jos a primit acceptul Ucrainei de a măsura adâncimile pe Brațul Chilia de la km fluvial 22 la km fluvial 116, deși își dorise să facă aceste măsurători la punctul de confluență din brațul Chilia cu faimosul de acum Canal Bîstroe. Așadar, Ucraina continuă să facă greutăți României pentru că mărirea adâncimii canalului Bîstroe ar afecta iremediabil flora și fauna Deltei prin modificările de debit ale apelor Dunării. Canalul Bîstroe a fost gândit în 1959 de sovietici pentru asigura o mai rapidă comunicare pe brațul Chilia între Reni, Ismail și Marea Neagră, dar după inagurarea Canalului Dunăre Marea Neagră în România și după regularizarea brațului Sulina, lucrările au fost neglijate.

Ucraina, pe fondul accesului limitat la porturile maritime (Odessa a rămas cam singurul port al țării la Marea Neagră) încearcă să aibă propria cale de acces dunăreană la navigația europeană.

 

Ți-a fost util articolul?

Facebook
Autor Olteanu Florian

Florian Olteanu este doctor în istorie şi lector la Facultatea de Ştiinţe Sociale, Departamentul de Istorie, Ştiinte Politice şi Relaţii Internaţionale ( ISPRI), Universitatea din Craiova. Este autor de cărți si articole de specialitate

Toate articolele