General Nicolae N.Roman a adus un omagiu dedicat eroilor de la Smârdan pe 25 ianuarie 2025.
Iată textul postării:
”Bătălia de la Smârdan – 12/24 ianuarie-14/26 ianuarie 1878
După succesele militare de la Grivița, Rahova și Plevna din perioada august-noiembrie 1877, s-a decis ca în timp ce trupele ruse să se îndrepte spre Adrianopol, trupele române să înainteze pe linia Vidin-Belogradcik pentru a înfrânge definitiv trupele otomane și a forța începerea preparativelor pentru tratatul de pace.Vidinul era o fortăreață cheie în apărarea nordică a Imperiului Otoman situată în fața Calafatului. Smârdan, Inova și Capitanovcea erau principale puncte ale rezistenței otomane din zonă.
La 9/21 ianuarie 1878, în timp ce se făceau pregătirile de atac asupra Smârdanului și redutelor, s-a petrecut un eveniment nefericit care i-a motivat pe români. Marița, o fetiță de 15 ani din zona Smârdanului, de origine aromână și-a pierdut viața ucisă de soldații otomani în timp ce aducea apă soldaților români. Ea făcea parte dintr-un grup de 37 de tinere voluntare ale Serviciului Sanitar. Alte 4 fete din grup și-au mai pierdut viața în timpul luptelor de la Smârdan.
Diviza a 2-a, Brigada de Roșiori, Regimentele 2 și 8 Călărași au luat poziție la 11/23 ianuarie 1878, în apropierea Smârdanului. Atacul românesc trebuia sprijinit și de Corpul de Vest cu cele 136 tunuri și de bateria de coastă de la Calafat din dotarea Diviziei 5.
Generalul Mihail Cerchez a dat ordinul de înaintare la ora 7 a dimineții de 12/24 ianuarie 1878. Atacul principal trebuia să înceapă undeva în jurul orei 14.30. Lt.colonelul Ioan Cotruț, colonelul Ștefan Fălcoianum colonelul Gheorghe Teliman, maiorul Eftimie Ulescu, căpitanul Gheorghe Tănăsescu au executat înaintarea până la 500 m de Smârdan, pe fondul ceții și al acoperirii focului de artilerie. La circa 600 m de Smîrdan, inamicul a repereat înaintarea românilor și a deschis foc de artilerie și infanterie. Căpitanul Gheorghe Tănăsescu (Escadronul Suceava din Regimentul 8 Călărași) a reușit cu o șarjă de cavalerie să descurajeze un contraatac inamic pentru că înaintarea românească se oprise pe fondul deschiderii focului de către turcii din dispozitivul de apărare.
Soldații români au reușit pătrunderea în Smârdan, angajându-se la o luptă în interiorul localității, fiind cucerite pe rând casele unde otomanii se baricadaseră. Maiorul Ulescu atacase dinspre Nord în timp ce o companie condusă de căpitanul Teodor Vidulescu din Regimentul IV Linie a executat întoarcerea de front, atacând reduta care susținea dispozitivul de apărare Smârdan- Inova care a fost cucerită în ciuda tirului puternic al artileriei otomane.
Regimentul 9 Dorobanți a forțat apa înghețată a unui pârâu, la ordinul generalului Cerchez, a cucerit Inova, obligând inamicul să încerce replierea la Smârdan, deja atacat de români și la Vidin.
În seara zilei de 12/24 ianuarie 1878, otomanii mai controlau doar fortăreața telegrafului o clădire de piatră cu 2 caturi din afara Smârdanului, de unde au continuat să tragă, românii reușind să cucerească și acest ultim punct de rezistență. Artileria română s-a regrupat la Dânkovița
La 13/25 ianuarie 1878, dispozitivul român instalat la Smârdan și Inova a respins un ultim contraatac otoman dinspre Capitanovcea, artileria de la Dânkovița și Regimentul IV Linie au contraatat. Un batalion al acestui regiment a executat o manevră de învăluire iar restul subunităților au asigurat linia frontului.
La 14/26 ianuarie 1878, românii au raportat misiunea îndeplinită după ce au lichidat un ultim atac otoman dinspre satul Tatargic.
Pictorul Nicolae Grigorescu, aflat în tranșee pentru a realiza schițe, va picta o capodoperă de mari dimensiuni, numită „Atacul de la Smârdan”, finalizată în 1885.
Dat fiind sacrificiul românilor din Războiul de Independență, ar fi normal ca la 147 de ani de la victoria Armatei Române pe câmpiile Bulgariei care a consfințit câștigarea independenței, autoritățile politice cu ajutorul expertizei istoricilor ar trebui să finalizeze disputa sterilă în privința Zilei Independenței României și această sărbătoare să fie marea sărbătoare națională a României”.