Dr. Sorin Titus Muncaciu: „România, intrată în zorii democrației după 1990, a neglijat pentru aproape trei decenii și jumătate, analiza clădirilor care au structura de rezistență afectată de vechime dar și de cutremurele care s-au mai produs între timp”

Deputatul AUR de Galați, medicul Sorin Titus Muncaciu a prezentat într-un comunicat opinia sa despre tragicul moment de acum 47 de ani, cutremurul din seara zilei de 4 martie 1977.

Iată comunicatul trimis:

”47 de ani de la cel mai recent cutremur devastator din istoria României contemporane

Pentru mine, ca medic, momentul 4 martie 1977 este încărcat de semnificații. Eram student în ultimul an, la București, în cadrul Institutului Naţional de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” – Facultatea de Medicină Generală când pământul s-a cutremurat la ora 21.22, pentru mai puțin de un minut, mai exact 56-57 de secunde.
Atunci, salvarea răniților care s-au putut autoevacua și a celor care au putut fi scoși de civili sub dărâmături, s-a făcut de către cei care aveau cunoștințe de medicină, de la studenți mediciniști, la cadre medicale și medici.
A fost o luptă contra-cronometru în condițiile în care curțile marilor spitale ale Capitalei erau pline de răniți. Clădirile spitalelor erau și ele afectate, evident de urmările seismului care depășise 7 grade pe Scara Richter. Cu toții, civili, medici, militari și-au făcut cu prisosință datoria.
Soarta a făcut ca după o perioadă însemnată ca medic în România, după momentul politic 1989, să lucrez în SUA. Acolo am putut vedea cum funcționa sistemul de protecție civilă, cum intervenea Garda Națională în caz de hazarde și dezastre naturale. Cum funcționa solidaritatea umană!
România, intrată în zorii democrației după 1990, a neglijat pentru aproape trei decenii și jumătate, analiza clădirilor care au structura de rezistență afectată de vechime dar și de cutremurele care s-au mai produs între timp. S-a ajuns ca multe clădiri, unele instituții medicale, educaționale, clădiri de Poștă, spitale, acolo unde intră oameni în permamență să aibă bulină roșie. Nu este de ajuns să pui o bulină roșie ca să semnalezi că acea clădire prezintă un pericol.
Multe clădiri, ca urmare a proceselor de restituire a imbobilelor naționalizate au avut un statut incert după zeci de ani de procese. Statul, temându-se să nu le piardă, nu a investit în ele, proprietarii care le revendicau voiau să obțină un profit de pe urma lor, nu să investească în acestea. Multe clădiri au fost lăsate în mod expres să se degradeze.
Îmi amintesc că momentul 1977 a generat un plan de măsuri privind rezistența la seisme, statul fiind principalul constructor. După 1990, firmele private au preluat inițiativa în construcții, au apărut materiale, tehnici noi. Evident, în toate statele cu economie de piață și concurență există firme de construcții care au stilul și modul lor de a ridica imobile, dar asta nu înseamnă că autoritățile statului trebuie să nu intervină având rol reglator, ori de control în acest sens.
Ca deputat în Parlamentul României, ales în circumscripția Galați în 2020, am avut ocazia să văd în teritoriu cum multe clădiri sunt degradate fiindcă nimeni nu s-a ocupat de ele. Clădiri noi prezintă vicii structurale. În plus, s-a modificat și harta seismică, acele seisme moderate din Gorj au afectat clădiri publice și private, autoritățile fiind prinse pe picior greșit.
Așadar, acum, în an electoral, cu alegeri locale, județene, în principal, sub impresia amintirii legate de această zi, 4 martie 1977, mă întreb, autoritățile au o statistică a riscului seismic la nivel național? Am văzut că în doi ani de conflict în Ucraina, autoritățile românești abia știu câte adăposturi pentru populație au, unele care nu pot fi folosite. Nu am văzut un calendar de reabilitare și de asigurare a standardului lor minim de utilizare.
Eu personal ca deputat, partidul din care fac parte, Partidul AUR, suntem preocupați să găsim soluții și în cazul riscului seismic, așa cum am încercat deja prin Caravana Medicală. Mergând alături de oameni, ascultându-i și ajutându-i am văzut că teama de un nou cutremur nu le dă pace, mai ales celor care aveau în 1977 vârsta mea de atunci, sau erau mai în vârstă atunci iar astăzi, evident, sunt mai în vârstă decât mine.
De aceea, este bine ca în acest an, să începem să ne gândim la soluții, fiindcă vremea promisiunilor a trecut. Mă uit deja cu stupoare cum Coaliția de guvernământ face și desface înțelegeri pur electorale, fără a lua în calcul problemele sensibile precum riscul seismic pentru România. ”

Sursa foto: Facebook