Cum se vede din America lipsa de responsabilitate politică prin care nimeni nu își asumă nimic

John Ion Banu Muscel este un om politic și un antreprenor româno-american care trăiește și muncește în SUA de peste 40 de ani. A dobândit o dublă perspectivă a vieții politice, constituționale, evoluției legislative din România și SUA:

„Noi nu pedepsim pe nimeni!
Titlul acestui articol poate fi de fapt Moto-ul pentru doctrina vieții sociale a României. Deși structura politică este cea care conduce, fiind aleasă evident, este componența societății civile, masa cetățenilor, ce aprobă și deleagă logistica de conduită într-o societate.
Sunt unanim recunoscute tendințele de iertare a păcatelor morale, dar cel mai mult cele sociale, de acceptare și ignorare a semnalelor de abuzuri și corupție, toleranța către furturi dovedite, materiale sau educaționale, morale sau principiale. Mai mult, chiar o tendință de divinizare a celor ce greșesc, ce de fapt înșeală și exploatează bunătatea umană exagerată a cetățenilor. Este acceptată minciuna, promisiunile goale, dar recunoscute tacit, cele politice cu precădere. Această comportare umană pânǎ la urmă este de respectat. Este o comportare propǎvăduitǎ a principiilor religioase. A oamenilor cu suflet mare, cu dragoste față de semenii lor, o bunătate naivǎ moștenită sau primită de la creator și perpetuată genetic.

Dar toate acestea sunt premisele degradării vieții sociale, a condițiilor de viață și a securității într-o comunitate. Si asta pentru cǎ sunt elemente sociale care iau avantaj de “ candoarea comunală “ în scop personal. De aceea legile societății limitează extinderea învățăturilor religioase în logistica de guvernare a unui Stat. Legile sociale adoptate sunt instrumentul de impunere a unei ordine de conviețuire între oameni, între cetățenii unei comunități. A fost necesară creerea lor în baza experiențelor pe parcursul evoluției sociale.
Legile cu un impact emoțional, sunt delicat de acceptat moral, dar absolut necesare pentru siguranța indivizilor într-o comunitate Statală. Pedeapsa capitală de exemplu. Desigur, greu de acceptat, dar sigur o cale eficientă de prevenire a extremelor acțiunilor negative umane. O cale certă și necesară de apărare și prezervare a siguranței publice. Greșit percepută, dar aș fi propus-o cetățenilor printr-un referendum!
Și așa cum spun Americanii; nu poți avea o prǎjiturǎ, dar sǎ și o mănânci în același timp! Undeva trebuie sǎ tragi o linie. Altfel, siguranța socială și moralitatea conservatoare, vor fi parte din istorie și o dorință efemerǎ!”