Alegeri parlamentare în Republica Moldova. Tot ce trebuie să știi

Alegerile parlamentare unicamerale din Republica Moldova au loc pe 28 septembrie. Campania se concentrează din nou pe o dilemă geopolitică: apartenența la UE sau un parteneriat strâns cu Rusia.

Oamenii participă la un miting dedicat campaniei electorale a Partidului Acțiune și Solidaritate Europeană (PAS) înaintea alegerilor parlamentare, la Chișinău, Moldova, 29 august 2025.

Oamenii participă la un miting dedicat campaniei electorale a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) pro-european înaintea alegerilor parlamentare, la Chișinău, Moldova, 29 august 2025. (Foto: Vladislav Kuliomza/Reuters)

Pe 28 septembrie, în Moldova vor avea loc alegeri pentru un parlament unicameral, care va funcționa timp de patru ani. La vot participă cincisprezece partide politice, patru blocuri electorale și patru candidați independenți.

Pentru a intra în parlament, un bloc electoral trebuie să primească cel puțin 7% din susținere, un partid 5%, iar un candidat independent 2%. Conform unui sondaj din 24 septembrie realizat de compania moldovenească iData (citat de NewsMaker), doar patru forțe politice se pot aștepta în mod realist să câștige locuri.

Ce forțe se luptă pentru locuri în parlament?

Blocul Electoral Patriotic se preconizează că va primi 24,9% din voturi, sau 41 de locuri, în parlamentul republicii, format din 101 locuri.

Această alianță de stânga a fost formată în 2025 și a inclus patru partide:

• Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), condus de Președintele Republicii în perioada 2016–2020, Igor Dodon, care conduce lista întregului bloc;

• Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), condus de președintele Republicii Moldova în perioada 2001–2009, Vladimir Voronin;

• Partidul Inima Moldovei, condus de Irina Vlah, fost guvernator al Găgăuziei (2015–2023). Cu câteva zile înainte de alegeri, o instanță de judecată din Chișinău, la cererea Ministerului Justiției, a suspendat activitățile partidului. Pe 26 septembrie, Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova, suspectând partidul de încălcarea regulilor de finanțare, l-a retras din alegeri. Aceasta înseamnă că candidații Inima Moldovei nu se mai află pe lista Blocului Patriotic. Blocul Patriotic a numit decizia ilegală și a declarat că Vlah rămâne parte a echipei alianței.

• Partidul Viitorul Moldovei, condus de fostul prim-ministru (2001–2008) Valeriu Tarlev.

Acesta este principalul bloc de opoziție. Acesta pledează, printre altele, pentru restabilirea formatelor de cooperare cu Uniunea Economică Eurasiatică și CSI și se opune partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate, acuzându-l de militarizarea Republicii Moldova. La rândul său, promite să asigure pacea și să mențină neutralitatea în cazul unei victorii. Primele două partide din bloc au format anterior Blocul Comunist și Socialist, care deține 29 de locuri în cel de-al XI-lea parlament aflat la sfârșit de mandat.

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare, poate conta pe 24,7% din voturi, adică 40 de mandate.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu (alesă în 2020, realeasă în 2024), a fondat acest partid de centru-dreapta, pro-european, în 2016. Acesta deține 59 de locuri în parlamentul aflat la sfârșit de mandat. Lista partidului PAS pentru aceste alegeri este condusă de liderul partidului și președintele parlamentului aflat la sfârșit de mandat, Igor Grosu.

Partidul promite că Republica Moldova va adera la Uniunea Europeană până în 2028 (data face parte din sigla sa), cu sloganuri precum „Mergem în direcția corectă. UE, pace, dezvoltare” și „Apărăm viitorul european al țării!”. PAS se angajează, de asemenea, în următorii patru ani: dublarea veniturilor populației active (sector privat, profesori, medici, polițiști, liber profesioniști); creșterea exportului de bunuri și servicii moldovenești; asigurarea creării unei infrastructuri moderne – drumurile din țară trebuie să fie în stare bună sau foarte bună; și promovarea culturii și tradițiilor naționale.

Blocul Alternativ vizează 7,2% din voturi, sau 11 locuri.

O altă alianță, creată în 2025, a fost fondată de patru politicieni:

• actualul primar al Chișinăului, Ion Ceban (liderul partidului Mișcarea Alternativă Națională), conduce lista partidului;

• candidatul la alegerile prezidențiale din 2024, Alexandru Stoianoglo, care a candidat pentru PSRM;

• fostul prim-ministru (2019–2020) Ion Chicu, liderul Partidului Dezvoltării și Unificării din Moldova;

• Mark Tkachuk, fondatorul mișcării „Partidul Acțiunii Colective – Congresul Civil”.

Partidul Alternativ pledează pentru integrarea europeană. După cum se menționează pe site-ul blocului, „integrarea europeană a Moldovei trebuie să devină o idee națională”. Partidul speră ca țara să devină membru cu drepturi depline al UE în scurt timp.

Partidul Nostru, conform prognozelor, poate conta pe 5,4% din voturi, sau nouă locuri.

Există din 1994 și se poziționează ca o formațiune politică extraparlamentară care pledează pentru o politică externă echilibrată. Este condusă de Renato Usatîi, fost primar al orașului Bălți (a deținut această funcție de două ori – din 2015 până în 2018 și din 2019 până în 2021) și candidat la președinție în 2020 și 2024.

La începutul carierei sale, Usatîi a adoptat o poziție predominant pro-rusă. Acum condamnă desfășurarea trupelor rusești în Ucraina, deși recunoaște că conducerea rusă a fost „dezinformată”. A locuit și a lucrat la Moscova o perioadă lungă de timp; pe lângă cetățenia moldovenească, deține și cetățenie rusă. În 2023, i-a solicitat președintelui rus Vladimir Putin să-i revoce cetățenia. Conform relatărilor din presa moldovenească, acest lucru nu s-a întâmplat încă. În 2020, Usatîi a fost plasat pe lista persoanelor căutate în Rusia, fiind suspectat de retragere ilegală de fonduri din țară.

Într-un sondaj iData, pe care F5xMedia s-a bazat pentru a evalua posibila distribuție a locurilor în parlament, 15,6% dintre respondenți au fost indeciși, 5,2% au refuzat să răspundă, 5,8% au declarat că nu vor vota, iar alți 11,2% au preferat candidații care nu au îndeplinit pragul minim.

În același timp, alte sondaje indică faptul că PAS, aflat la guvernare, este aproape de două ori mai avantajat decât Blocul Patriotic: potrivit WatchDog, sprijinul acestora a fost de 29,7%, respectiv 13,2%; conform Barometrului Opiniei Publice, acesta a fost de 28,6%, respectiv 13,9%.

Rusia și Uniunea Europeană

Una dintre temele cheie ale alegerilor din Republica Moldova din ultimii ani a fost interferența externă. Atât în timpul alegerilor prezidențiale din 2024, cât și acum, autoritățile moldovene au acuzat Rusia că amenință „suveranitatea, independența, integritatea teritorială și viitorul european” al republicii. Cu o săptămână înainte de vot, Sandu s-a adresat națiunii într-un discurs video în care a acuzat direct Moscova de cumpărare de voturi.

„Kremlinul cheltuiește sute de milioane de euro pentru a cumpăra sute de mii de voturi pe ambele maluri ale Nistrului și în străinătate. Oamenii sunt intoxicați cu minciuni în fiecare zi. Sute de oameni sunt plătiți pentru a provoca tulburări, violență și a răspândi frică”, a declarat președintele moldovean, îndemnând alegătorii să nu permită ca țara să existe pentru interese străine. Potrivit acesteia, interesele republicii sunt „pacea și libertatea”, creșterea economică și integrarea europeană.

„Rusia nu acționează singură. Kremlinul are complici aici, în Moldova – oameni care au dovedit în repetate rânduri că sunt dispuși să-și vândă țara pentru bani. Nu au patrie – doar stăpâni”, a adăugat Sandu. „Nu cred în Rusia. Nu cred în Europa. Cred doar în bani. Vor o Moldovă slabă, cu un sistem judiciar corupt, care să-i protejeze de răspundere pentru corupție sau trădare.”

Retorica Chișinăului este susținută activ de țările europene. Pe 28 august, de Ziua Independenței Moldovei, cancelarul german Friedrich Merz, prim-ministrul polonez Donald Tusk și președintele francez Emmanuel Macron au vizitat capitala Republicii Moldova. Vorbind la o conferință de presă comună, aceștia au asigurat pe toată lumea că Moldova este așteptată cu nerăbdare de Uniunea Europeană – așa cum a spus Tusk, „fără o Moldovă independentă și sigură, nu va exista o Europă sigură”.

Pe 23 septembrie, Chișinăul a anunțat că „una dintre cele mai dificile etape” ale aderării la UE — verificarea bilaterală — a fost finalizată. „A fost un maraton, aproape 15 luni de muncă intensă, analizând peste 100.000 de pagini de documente pentru a asigura conformitatea legislației naționale cu standardele UE”, a scris pe rețelele de socializare Daniela Morari, șefa misiunii diplomatice a Republicii Moldova la UE. Mesajul ei preciza că aceasta a marcat trecerea de la procesele tehnice la acceptarea rolului de stat membru cu drepturi depline al UE.

Mai mult, cu o săptămână înainte de vot, a devenit cunoscut faptul că organele de drept din Republica Moldova, în cadrul unui dosar penal „privind pregătirea tulburărilor și destabilizării în masă”, coordonat presupus din Rusia, au efectuat 250 de percheziții a peste 100 de persoane.

Ca răspuns, Moscova acuză Chișinăul de „atacuri rusofobe”. „Motivul actualei salve rusofobe este evident. Cercurile conducătoare din Republica Moldova și sponsorii lor europeni se străduiesc să-și mențină monopolul asupra puterii, dar sunt extrem de nesiguri cu privire la rezultatul alegerilor parlamentare din 28 septembrie”, explică Ministerul rus de Externe despre acțiunile autorităților moldovene.

În timp ce Chișinăul acuză Rusia de încercarea de a submina statalitatea moldovenească, Moscova acuză țările occidentale că fac același lucru. A doua zi după discursul lui Sandu, Serviciul de Informații Externe al Rusiei a emis o declarație intitulată „Europa se pregătește să ocupe Moldova”. Serviciile secrete ruse afirmă că „birocrații europeni de la Bruxelles sunt hotărâți să mențină Moldova pe drumul cel bun cu politicile lor rusofobe” și vor face acest lucru „cu orice preț”, inclusiv prin trimiterea de trupe și ocuparea țării. Potrivit SVR, NATO își concentrează trupele din România, la granița cu Moldova, și pregătește „o debarcare în regiunea Odesa pentru a intimida Transnistria”. Acest lucru, potrivit SVR, se face astfel încât, după alegeri, dacă o victorie a partidului de guvernământ va declanșa proteste, trupe străine să poată fi desfășurate în republică la cererea lui Sandu.

Însă chiar dacă nu vor exista proteste, continuă SVR, trupele străine ar putea totuși intra în republică, data propusă fiind 30 noiembrie, când vor avea loc alegeri parlamentare în nerecunoscuta Republică Moldovenească Pridnestroviană (PMR). „Temându-se de o confruntare directă cu marea Rusie, europenii intenționează să se răzbune pe mica Moldovă”, conchide serviciile secrete rusești.

Ce spun experții

Ca și în alegerile anterioare, geopolitica se află în centrul campaniei actuale, notează experții intervievați de F5xMedia. „Ne confruntăm din nou unul cu celălalt, o confruntare Est-Vest”, spune comentatorul politic moldovean Alexei Tulbure. „Singura problemă asupra căreia avem un consens este interferența Rusiei: nu-mi amintesc de o interferență de această amploare.”

Un alt comentator politic moldovean, Corneliu Ciurea, susține că factorul rus este prezent în politica moldovenească, dar importanța sa în lupta politică este evident exagerată. „Nu este atât de puternic încât să fie nevoie să vorbim despre el de dimineața până seara. Cu toate acestea, guvernul a transformat Rusia într-o amenințare pentru Moldova, iar acest lucru le oferă oportunități bune de a exercita presiuni asupra opoziției”, a declarat expertul pentru F5xMedia.

Potrivit lui Churi, în ciuda unor sondaje care arată că PAS, aflat la guvernare, și Blocul Patriotic de opoziție sunt la egalitate, șansele opoziției de a ajunge la putere sunt mici. „Tehnic vorbind, nu pot lupta față în față, deoarece o parte o termină pe cealaltă. Cealaltă parte (mă refer la opoziție) este slabă în raport cu prima”, spune expertul. „Singurul său instrument nu este forța, ci speranța că populația va vedea cum cei puternici îi tratează pe cei slabi, va aprecia acest lucru și va vota pentru partea mai slabă.”

„A judeca rezultatul posibil al alegerilor din Republica Moldova pe baza sondajelor este riscant”, spune Elena Kuzmina, șefa Sectorului Belarus, Moldova și Ucraina de la IMEMO RAS. „Partidul de guvernământ și opoziția sunt aproximativ la egalitate. Dar întrebarea este cine va vota la alegeri, în special dacă voturile moldovenilor care lucrează în Rusia, unde au fost deschise doar două secții de votare, vor fi numărate suficient”, a declarat expertul pentru F5xMedia. „Iar a doua întrebare este dacă rezultatele alegerilor vor fi anulate dacă opoziția preia conducerea, așa cum s-a întâmplat în România. Pentru că există multe plângeri la adresa partidului de guvernământ în țară și este posibil ca cei nemulțumiți de politicile sale să îi depășească numeric pe ceilalți.”