Praznic mare de cel împărătesc la Jariștea Locantă pe 21 mai la ceas de seară!

Constantin cel Mare a fost fiul generalului tetrarh Constantius Chlorus și al iubitei sale, Elena, o hangiță din Orient. Ea se născuse la Helenopolis, undeva în zona turcă de astăzi Karamursel. Statutul de hangiță î-l atribuie Sfântul Ambrozie al Milanului.

Elena a fost adusă în Balcani, la Naissus, Niș de astăzi, în Serbia, în frământații Balcani, unde l-a născut pe Constantin cel Mare. Constantin cel Mare și-a atribuit originea din Claudius II Gothicus, mort în 270 de ciumă la Ragrad, în buza Cadrilaterului, Abrittus atunci, într-o luptă cu goții.

Constantin a descoperit un complot pus la cale de Fausta soția lui și chiar de fiul lui, pe care i-a executat. Scârbit de Roma, a decis să vină la Byzantion și să construiască faimosul Constantinopol care avea să fie inaugurat la 11 mai 330. Avea să reziste până la 29 mai 1453, când a fost cuerit de Mehmet Fatih. Fără să știe, Constantin cel Mare a creat geopolitica Balcanilor și a legiferat creștinismul în 313 și a prezidat primul Sinod de la Niceea din 325, alungând ereziile. El a imprimat caracterul Bisericii de a merge mână în mână cu statul iar Papalitatea de la Roma s-a fondat pe așa-zisa Donatio Constantini, adică un act prin care Constantin a oferit ceea ce a fost Statul Papal, Patrimonium Sancti Petri.

Înainte de confruntarea cu Maxentius de la Pons Milvius, de lângă Roma, i-a apărut viziunea Crucii si inscriptia „in hoc signo vinces!”. Crucile au fost cusute pe steagurile formațiunilor militare, steaguri numite „labarium”. Sfânta Elena, cunoscând Orientul va descoperi Sfânta Cruce și piroanele lui Iisus. Din unul din ele a făcut o zăbală pentru calul fiului ei

Constantin s-a creștinat pe patul de moarte, la 20 mai 337.

Biserica i-a reținut pe cei doi sfinți care se celebrează cu numele „Cei întocmai cu Apostolii-Iz Apostoloi”

La așa mare praznic, Kera Calița de la Jariștea Locantă a decis să facă un praznic lumesc garnisit cu perle culturale nu doar cu bunătăți culinare. Iată ce scrie la pitacul de înștiințare electronică:

„Praznicul Sfinților Mari Împărați, întocmai cu Apostolii, Constantin și Elena la Jariștea Locantă
Știut este că Sfinții Constantin și mama sa, Elena, sunt primii împărați creștini din istorie. Pe 21 mai, boierii au făcut dintotdeauna chef mare cinstind amintirea Sfinților Împărați…
După puterile sale și Kera Calița își pune să robotească medelnicerii și socacii an de an pentru ca să ție această slăvită tradițiune.
Astfel, marți, 21 de Mai Florar, de la ceasurile 18.00, se întind mesele la Jariștea Locantă pentru unul dintre marile și cuvioasele chiolhanuri, închinate celor întocmai cu Apostolii:
Talgere cu gustări alese
-țilindru de purcel hrănit cu jir și alune, patenta Casei
-icrișoare moi de crăpceancă vrăjită cu solzii de aur
-brânză dichisită cu negrilică și ierburi de gust
-terină de iepure de câmp care s-a dedat la felurite isprăvi în călătoriile Alicei din Țara Minunilor prin Bărăganul etern
-ruladă de cașcaval de Brădet cu struguri păstrați peste iarnă în pod înveliți în foi ale ziarului Răcnetul Carpaților
-galantină de curcan mărgelat și fandosit peste măsură
-pastetă de anchois sulemenită ca la Nizza
-măsline din Cythera, Lesvos și Corint
-trufandale de vegetale din Grădina Ursului
La pièce de résistance
-mușchi de vită maturat și înnobilat de trecerea timpului, făcut cu grijă la cuptor pentru a-i obține crusta rumenă și, în același timp, a-i păstra mijlocul rozaliu, servit cu un desăvârșit sos de trufe negre aduse din Savoia
Deliciu de casă à la manière de Madame Lichiardopol
-tartă cu fructe ca pe vremea copilăriei Jupânesei, cu aluat de pandișpan pufos și un strop de Cointreau
Binecuvântata clătire a gâtlejului însetat
-carafe de cleștar cu apă cu bule și fără
-cafeluțe la ibric făcute ca pe stradelele de taină ale Fanarului
-selecțiune de ceaiuri din Orient, aduse tocmai din Ceylon, bazinul Gangelui și Myanmar
Desfătări fără număr pentru inimă și suflet
– Kera Calița aduce pe scenă, în stilul său inimitabil, povești inițiatice și istorii cu tâlc, care vor face distinsa audiență să simtă parfumul vremurilor vremelnic apuse
– Taraful Crailor de Curtea Veche cutreieră arhivele melosului și scoate la lumină piese vechi și moderne într-o studiată și armonioasă devălmășie
– Cristina Ioana în recital nou inspirat de coloana sonoră a filmului „Șatra” dar și de cântările lăutărești ale Mahalalei Calicilor de acum două veacuri
– Voiajul musical al lui Leonard „Voce de Aur” prin lumea întreagă a epocilor de glorie ale vinilurilor
Obol creștinesc la cabaretul culinar
– se scot din punga brodată cu fir de mătase 200 de tetradrahme sau 200 de lei noi
Cum se obțin locuri la ospăț și spectacolul serii
– ca de obicei, se face cuvenita rezervațiune la unul dintre numerele de telefon: 0721 961 936 / 0775 609 233 / 0770 948 868!
Slavă Sfinților Împărați Constantin și Elena – temelii aureolate ale creștinismului!”

Așadar, dacă vreți să vedeți o fărâmă din Bucureștiul de la Porțile Orientului, dați o raită pe Internet, vedeți poveștile Jariștei și ocupați-vă locul la praznicul cel de obște, conform cu invitațiunea, izvodită cu peceți în calapoade!

Sursa foto: Jariștea