Senatul României s-a născut ca un Corp Ponderator prin Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris din 1864. Domnitorul numea Președintele și jumătate din membri, iar cealaltă jumătate era aleasă. Ca și în cazul Constituției din SUA, Cuza prevăzuse alegerile parțiale la jumătatea mandatului. Senatul trebuia să tempereze excesele Adunării Deputaților care era refracrară la reforme. În 1865. Puterile Garante au recunoscut Statutul din 1864, aprobat prin lovitura de stat dată de Cuza la 2/14 mai 1864, ca pe un Act Adițional al Convenției de la Paris din 1858.
Senatul a avut o existentă tumultoasă. La 8 decembrie 1920, la Senat a explodat o bombă pusă de anarhiști care a ucis și a rănit câteva persoane.
Senatul a fost interzis în 1946 și desființat ca „organ reacționar”, fiind reînființat la 20 mai 1990 când au avut loc primele alegeri de după 1945.
Prima clădire a Senatului a fost la intersecția Căii Șerban Vodă cu Strada Senatului (azi Valerian Prescurea).
Asociația „Îmi pasă de Sectorul 4” a lansat următorul apel pe Facebook postat de către Dan Simion Călina:
„PRIMUL SENAT: MUZEUL DEMOCRATIEI. Am inițiat acest demers în calitate de președinte al Asociației “Îmi pasă de sectorul 4!”, din dorința de a pune sectorul 4 pe harta cultural-turistică a Capitalei, mai ales că sectorul 4 nu beneficiază de prea multe obiective turistice promovate așa cum am merita.
Motivarea inițiativei pentru restaurarea și refunctionalizarea primului sediu al Senatului României și regenerarea urbană a tronsonului istoric adiacent al Căii Șerban Vodă.
Din istoria Bucureștilor a rămas prea puțin, mai ales după evenimentele secolului al XX-lea: războaie, cutremure, demolări la scară largă care au modificat fața orașului și au generat haosul urban pe care îl cunoaștem cu toții. De la revenirea la democrație, în 1990, prea puțin s-a făcut pentru punerea în
valoare a unor edificii cu adevărat importante pentru parcursul țării noastre de-a lungul ultimelor secole. Democrația de care ne bucurăm astăzi a fost construită cu greu de înaintași. Orice democratie are la centru forul suprem de dezbatere – Parlamentul – unde aleșii neamului adoptă legi în folosul națiunii. Tradiția bicamerală a parlamentarismului românesc, statuată din secolul al XIX-lea încoace, a creat Camera Deputaților și Senatul. Acesta din urmă a avut mai multe sedii în Capitală, însă primul rămâne cel mai emblematic, de la localizare la personalitățile care i-au călcat pragul.
Pe rază administrativă a sectorului 4 se găsește clădirea care a adăpostit în secolul al XIX-lea primul sediu al Senatului României. Imobilul este situat la intersecția Căii Șerban Vodă cu strada Valerian Prescurea (fostă strada Senatului). Acest edificiu, cât și istoria lui și a zonei trebuie repuse în valoare atât din punct de vedere al regenerării urbane cât și al integrării în traseele turistice ale Capitalei.
Propunerea de reinventare a clădirii vechiului Senat vizează în primul rând refacerea construcției existente și transformarea într-un spațiu multifuncțional – Muzeul Democrației. Lansez ideea să fie create și o mică piațetă pietonală, adiacentă Căii Șerban Vodă, vizavi de vechiul Senat, având poate și un monument sau o fântână în centru. Se păstrează parcela și forma clădirii existente, pentru respectarea istoriei. Interiorul va fi amenajat ca spațiu multifuncțional, având ca principală zonă cea cu gradene, o încercare simplă de refacere a ideii de dezbatere, discurs. Muzeul Democrației va fi una dintre cele mai avangardiste instituții culturale din Capitală, ceva îmbină trecutul cu prezentul și istoria politică cu arta contemporană și proiectele culturale de care să beneficieze atât comunitatea locală cât și vizitatorii străini.
Consider că implementarea acestui
proiect unic ca abordare va contribui nu doar la creșterea nivelului cultural al comunității locale și al vizibilității acestei zone adesea ignorate, dar și la repunerea pe harta capitalei a unei clădiri reprezentative în cadrul procesului de construire a democrației în România. Vechiul sediu al Senatului, revitalizat ca Muzeul Democrației, va deveni un hub cultural și turistic de referință și va fi un prim pas către un proces mai amplu de regenerare urbană a zonei adiacente, unde se găsesc încă diferite construcții valoroase.
Vă chem pe toți, atât din sfera publică, politică și culturală, cât și societatea civilă, să susțineți, prin orice mijloace, această inițiativă de care Bucureștiul și România au nevoie. Respectându-ne și promovându-ne trecutul, ne respectăm pe noi!”
Sursa foto: „Îmi pasă de sectorul 4”
