Iisus Christos a fost arestat în noaptea de joi (Joia Mare, noaptea Paștilor evreiești) prin trădarea lui Iuda, în timp ce era în Grădina Ghetsimani unde se ruga. Apostolul Petru se va dezice de el, în timp ce aștepta afară rezultatul procesului intentat de autoritățile religioase ale iudeilor și de cele romane.
Practic, Imperiul Roman nu stăpânea încă Iudeea, era mai mult un regat clientelar. Evreii puteau să judece oamenii lor, dar pedeapsa capitală o pronunța procuratorul roman, în speță, Pilat din Pont.
Crucificarea era pedeapsa cea mai dură cu moartea din legislația romană. Iisus a fost răstignit între doi tâlhari pe Golgota (locul unde se zice că Adam fusese îngropat de un înger, Golgota însemnând Locul Căpățînii) prin crucificare.
Condamnații mureau în chinuri iar pentru a nu muri după asfințit (exista la iudei regula că morții nu se îngropau noaptea) li se zdobeau picioarele. Iisus nu a fost decât străpuns în coastă (din coastă se născuse Eva, care comisese păcatul originar) și sângele închegat arătase moartea.
Iisus a fost condamnat la moarte pentru culpa de lesmajetstate (necinsitirea împăratului) pe care o dăduse împăratul Tiberius. De aceea pe Cruce, Iisus avea acea tabelă de lemn pe care scria: Iisus Nazarineus, Rex Iudaerorum- Iisus din Nazaret, regele iudeilor. Proclamarea ca rege fără acord de la romani era lesmajestate, iar pedeapsa era crucificarea care era și pentru rebeli și pentru tâlhari pentru a fi desconsiderați. De aceea, creștinii, imediat după oficializarea creștinismului au renunțat la pește (era folosit ca simbol deoarece numele grec al peștelui se spunea IHTIS- ceea ce în greacă, populară în Orient, inclusiv în Iudeea, după cucerirea ei în secolul IV de către Alexandru Macedon, însemna Iisus Hristos, Teou Iios Soter- Iisus Mesia, Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul). Așadar simbolul peștelui însemna codul recunoașterii lui Iisus ca Fiu al lui Dumnezeu și Mântuitor.
Istoric, în afara textelor Evangheliilor și a Faptelor Apostolilor, ori a Epistolelor, despre Răstignire nu s-a amintit decât de către Caius Suetonius Tranquillus, în Viețile celor 12 Caesari. Vorbind despre Tiberius, el spune că în vremea lui s-ar fi iscat tulburări din pricina unui anume Hrestos.
Sursa foto: Facebook