Partidul Națiunea Română scrie istoria realizărilor edilitare din Bucureștii ultimilor 161 de ani
Președintele Partidului Națiunea Română a decis să prezinte realizările tuturo Primarilor Capitalei din 1864 până astăzi! Doar așa, se va putea gândi o strategie pentru București. Trebuie văzut, fiecare primar. cu ce probleme s-a confruntat și cum le-a rezolvat!
„În cei 161 ani, probleme au fost nenumărate! Dar indiferent de epocă, regim, provocări, economie, stiluri, au fost OAMENII! Pe ei trebuie să îi punem în mijlocul acțiunilor noastre”, este de părere omul politic și antrepremorul româno-american John Ion Banu Muscel.
Omul politic și antrepremorul româno-american John Ion Banu Muscel a prezentat următorul punct de vedere:
„Dragi prieteni, a venit toamna!
Prima zi a lui septembrie are pentru români o semnificație aparte. Este considerată Ziua Anului Nou Bisericesc. Tradiția creștină spune că Dumnezeu Tatăl a început Facerea Lumii într-o zi de 1 septembrie. Hristos a început lucrarea sfânta a Mântuirii tot într-o zi de 1 septembrie.
In SUA, se celebrează Labor Day in prima zi de Lunii a lunii septembrie. Cum in acest an, prima zi de Luni este pe 1 septembrie, astăzi sărbătorim Labor Day.
Și cum munca se celebrează cel mai bine prin munca, am decis că Partidul Națiunea Română sa se dedice analizei activității Primarilor Capitalei din ultimii 161 de ani. Așadar, de astăzi, vom începe să vorbim despre realizările Primarilor Capitalei pentru a înțelege mai bine lucrurile de care are nevoie Capitala, care în aceasta toamna trebuie sa își aleagă noul Primar General.
Vom începe cu primii doi primari, Generalul Barbu Vlădoianu și Constantin I. Iliescu
Capitala are o administrație ridicată la rang de Primărie din 7 august 1864. În acel an, s-a votat Legea Comunală care a intrat în vigoare în iulie 1864.
Primarul Capitalei, ca de altfel, primarii de orașe erau aleși de către domnitor dintre consilieriil locali cei mai bine plasați a alegerile pentru consiliile locale.
Doar comunele rurale alegeau primari prin vot direct o dată cu alegerile pentru consiliile locale.
Primii doi primari ai Capitalei, generalul Barbu Vlădoianu și Constantin I. Iliescu au condus, primul în intervalul 1864-1856, al doilea în intervalul 1865-1866. Barbu Vlădoianu avea să mai vină la Capitală, o dată, în 1872-1873.
Amândoi primarii avuseseră portofolii ministeriale. Barbu Vlădoianu și Constantin I.Iliescu s-au confruntat, primul cu inundația imensă a Capitalei din martie 1865, iar celălalt, venit la putere după 15 octombrie 1865, cu eliminarea pagubelor făcute de calamitatea naturală.
Primii doi primari au decis să regularizeze Dâmbovița, să scoată morile de apă, să paveze străzile iar pe străzi principale precum viitoarea Cale a Victoriei, să introducă și canalizarea. Barbu Vlădoianu a semnat actele administrative pentru construcția gării Filaret și a liniei ferate București-Filaret Giurgiu,
Tramvaiul cu cai a fost introdus cam în aceeași perioadă. În timpul celui de al doilea mandat al generalului Vlădoianu, a început să se sistematizeze zona unde in septembrie 1872 fusse inaugrată Gara de Nord. Au fost construite un atelier CFR, dar și elemente de infrastructură și de producție militară, cum ar fi Pulberăria Armatei. S-a mai construit și o Fabrică de bazalt, fabrica de foițe de țigară.
Primarul Constantin I.Iliescu a permis administrarea Capitalei la standarde moderne, continuand sistematizarea piețelor comerciale, generalizarea sistemului de taxe și impozite, introdus de Barbu Vlădoianu, perpetuarea regulilor de igienă.
