Obiceiuri de Bobotează analizate de CJCPT Cluj!

· 1 min citire · 42 citiri
1 mincitire 42citiri
Ascultă articolulVoce în limba română
0:002:05
FacebookDistribuie pe Facebook
Vezi mai multe știri F5xMedia pe GoogleSetează-ne ca sursă preferată în „Știri principale”.Adaugă pe Google
Obiceiuri de Bobotează analizate de CJCPT Cluj!

Pe scurt

rezumat automat, verificat de redacție
  • CJCPT Cluj a analizat obiceiurile tradiționale din Ajunul Bobotezei, evidențiind aflarea ursitului și coacerea unei turte.
  • Fetele ajunau, apoi preparau turte cu nouă măsuri de făină, nouă de apă și nouă de sare.
  • Busuiocul pus sub pernă sau în „produhul” râului era folosit pentru aflarea viitorului mire și a bogăției acestuia.

Ajunul Bobotezei a fost analizat de specialiștii de la CJCPT Cluj prin natura obiceiurilor tradiționale din lumea satului. Aflarea ursitului și coacerea unei turte sunt cele mai importante obiceiuri.

Pe Facebook, specialiștii au postat:

„La sate, în Ajunul Bobotezei, se întâlneau o serie de practici și obiceiuri. Nu puține erau însă riturile de „ursită” sau de „orândă”, practicate de fete. Astfel, elementele religioase erau împletite cu cele magice, într-o unică dorință de a-și cunoaște destinul, de a afla cu cine se vor mărita.
În unele zone, fetele care doreau să își cunoască „orânda” ajunau, adică nu mâncau nimic până seara. Apoi își preparau o turtă din făină de grâu sau de mălai, frământată cu apă și sare. Trebuia măsurat fiecare ingredient, așa că se puneau nouă măsuri de făină, nouă de apă și nouă de sare.
Turta era coaptă fie în cuptor, fie pe plita sobei. Jumătate din ea era mâncată afară, după asfințitul soarelui, stând pe tăietorul de lemne. În timp ce mânca, fata trebuia să fie atentă din ce parte a satului latră câinii, crezând că din acea direcție, de pe acea uliță, o să-i fie viitorul soț. Cealaltă bucată de turtă, alături de un fir de busuioc furat din „struțu’ popii” atunci când a fost cu crucea, fata o punea sub pernă, ca să își viseze mirele dorit.
Mai era o practică, aceea de a pune seara, în ajun, în „produhul” din gheața râului, un fir de busuioc luat de la umblatul preotului cu crucea. Dimineața, fetele verificau busuiocul și se uitau dacă s-au prins fire de păr de animal pe crenguță. Și în funcție de ce ce se lega de busuioc, prevestea cât de bogat va fi mirele”.

Sursa foto: CJCPT Cluj

Ți-a fost util articolul?

Facebook
Autor Olteanu Florian

Florian Olteanu este doctor în istorie şi lector la Facultatea de Ştiinţe Sociale, Departamentul de Istorie, Ştiinte Politice şi Relaţii Internaţionale ( ISPRI), Universitatea din Craiova. Este autor de cărți si articole de specialitate

Toate articolele