Statele Unite au condamnat ferm decizia Iranului de a suspenda cooperarea cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), calificând-o drept „inacceptabilă” și cerând reluarea imediată a colaborării. Tensiunile diplomatice și militare între cele două state continuă să se adâncească, pe fondul acuzațiilor legate de programul nuclear iranian și al recentelor atacuri aeriene americane asupra unor facilități strategice din Iran.
„Vom folosi cuvântul «inacceptabil» deoarece Iranul a ales să suspende cooperarea cu AIEA într-un moment în care are oportunitatea de a schimba cursul și de a alege o cale a păcii și prosperității”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat al SUA, Tammy Bruce, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Washington.
Oficialul american a subliniat că, înainte de „operațiunea militară de succes” întreprinsă de Statele Unite, Iranul acumulase cantități considerabile de uraniu îmbogățit la nivelul de 60% – un prag apropiat de cel necesar pentru fabricarea unei arme nucleare. „Nu exista niciun scop pașnic credibil pentru acest nivel de îmbogățire”, a adăugat Bruce.
Pe 25 iunie, la doar o zi după ce Iranul și Israelul au convenit asupra unui armistițiu temporar, Parlamentul iranian a votat suspendarea cooperării cu AIEA. Decizia a venit ca reacție la atacurile lansate de SUA în noaptea de 22 iunie, atacuri care au vizat infrastructura nucleară iraniană. Printre armele folosite s-au numărat și bombe de tip „bunker buster”, concepute pentru a penetra buncărele adânci.
Deși Washingtonul a afirmat că a distrus instalațiile nucleare vizate, surse din presă au citat informații ale serviciilor secrete americane care indică faptul că impactul real ar fi fost mai redus. Administrația americană a dezmințit aceste relatări.
La rândul său, directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a confirmat că unele situri iraniene au suferit „daune semnificative”, dar a atras atenția că Teheranul ar putea relua procesul de îmbogățire a uraniului în doar câteva luni. În plus, AIEA nu a reușit să localizeze peste 400 kg de uraniu îmbogățit la 60%, sugerând că stocurile au fost mutate anterior bombardamentelor.
Pe 2 iulie, președintele iranian Masoud Pezeshkian a semnat un decret oficial de suspendare a cooperării cu AIEA. Totodată, la Teheran au fost formulate declarații prin care se sugera că Iranul ar trebui să se retragă complet din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP). Parlamentul iranian a argumentat că tratatul „ar trebui să garanteze securitatea Iranului, nu să devină motivul slăbirii acesteia”.
Kremlinul a reacționat la evoluțiile recente, declarând prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov că decizia Iranului de a rupe cooperarea cu AIEA este o consecință directă a atacurilor americane. „Aceste acțiuni au afectat grav reputația AIEA”, a spus Peskov, sugerând că agenția și-a pierdut poziția de mediator imparțial.
Tensiunile cresc într-un moment sensibil pentru Orientul Mijlociu, iar analiștii avertizează că blocarea dialogului dintre Iran și AIEA, în paralel cu un posibil colaps al regimului de neproliferare nucleară, ar putea avea consecințe grave asupra stabilității regionale și globale.
