Am învățat cu toții la școală de mitul Zburătorului nemurit într-o creație de către Ion Heliade Rădulescu. Dragobetele vine din secolul XVII când slavii rup în două romanitatea orientală, un tot unitar din creierii Carpaților până în zona Salonicului de azi.
Prin legendă, Dragobete va fi fost un prinț, fiul Babei Dochia, despre ea crezându-se că va fi fost sora lui Decebal Slavii au făcut din numele Dacia Dochia iar Dragobete are în componența sa numele „Drag” de la iubit, care a dat drăguț la noi și -bete prin care oltenii înțelegeau mulțime. Lazăr Șăineanu considera că Dragobetele are legătură cu Ion Iorgovan și cu ceratea sa, Crai-Iova, adică cetatea de margine a lui Ion. Vechii slavi creștinați cinsteau aflarea Capului Sfîntului Ioan Botezătorul sau Vobritenia, Bragovete etc.
Ori, cum în Bucureștiul fanariot,la răstimpul cerții cu bonjuriștii, amorul liber începuse să treacă de Mahalaua Scaunelor. Așa se face că dragostea era lucru mare, la mare căutare.
În acest context, la Jariștea Locantă, Kera Calița îl va cinsti pe Dragobete:
„Dragobetele ce sărută fetele și zăpăcește domnițele întâmpinat sărbătorește la Jariștea Locantă
În călindarul popular al simțirii e scris ca primăvara sufletească să o preceadă un pic pe cea a Naturii, dând acesteia un tainic imbold. În ziua 24 din Făurar vine Dragobetele să sărute fetele, să zăpăcească domnițele și să lea dea noi prilejuri de „amoriu din prieteșug” cuconițelor!
De aceea, sâmbătă, 24 februarie, de la primul ceas al înserării – orele 18.00, Kera Calița deschide larg ușile Locantei Jariștea pentru a întâmpina cu inima tresăltând pe îndrăgostiții de orice vârstă, cinstitori ai marii tradiții a iubirii!
La așa dezlănțuire de liubov înflăcărat se cere ca masa să fie plină cu tipsii și tablale încărcate de bunătăți:
Antreuri îmbelșugate
-sul de brânză de burduf cu chimen
-ruladă de schweitzer cu struguri de Samos
-icrișoare moi tescuite cu râvnă de fată mare
-balotină de crap de Mostiștea
-ruladă de purcel cu bănuți de cârnaț
Sațiu de Dragobete
-ceafă de râmător ghiftuit cu alune, ghindă și jir, friptă temeinic la foc de surcele de fag și întovărășită de doi mititei după rețeta lui Bacalbașa, bașca un morman de cartofi la cuptor poleiți cu firișoare de șofran și o salată de murături de casă asortate
Desert fandosit
– flanc de crème caramel din zahăr brun de trestie „ars” cu câteva picături de lichior de portocale
Gheridonul
-carafe cu apă de izvor cu bule și fără
-filigene cu cafeluțe de origină
-asortiment de ceaiuri și tisane
Zaiafet
-poveștile Kerei Calița despre iubirile de demult și alte patimi neostoite
-dulcele zăngănit de alămuri și fior de strune cu muzicanții din Taraful Crailor de Curtea Veche
-recital de serenade cu neîntrecutul șansonetist Leonard
-șaraiman de foc și jale cu Cristina Ioana
-triluri de omagiu pentru Maria Tănase, cea din mahalaua interbelică a Cărămidarilor Vechi, adus de Daniela Safta
Obol și rezervațiune
Ofranda liubovului va fi de 150 de creițari sau 150 de lei noui. Se va face cuvenita rezervațiune la unul dintre numerele de telefon: 0721 961 936 / 0775 609 233 / 0770 948 868.”
Sursa foto: Jariștea