Doctorul Sorin Titus Muncaciu, deputat de Galați continuă seria evocării unor personalități buzoiene.
Alecu D Pâcleanu a lăsat în 1904, prin testament, fonduri și donații pentru edificarea unui spital rural modern pentru debutul secolului XX, inișiativă materializată în perioada interbelică prin urmașii săi.
Iată textul evocării:
„Oameni de legendă ai Buzăului: omul politic și filantropul Alecu D. Pâcleanu (1830-1905)
Alecu D. Pâcleanu s-a născut în vremea când se puneau bazele modernității românești ca urmare a Păcii de la Adrianopol din 1829. El a venit pe lume undeva prin anul 1830, cu un an înainte de introducerea în 1831 a Regulamentului Organic în Țara Românească. Era fiul lui Dumitrache și Zamfira Pâcleanu. Totuși, sunt și informații biografice din sintezele secolului XIX despre parlamentarii vremii potrivit cărora s-ar fi născut în 1833.
S-a născut la Podul Momcii (Podul Muncii), localitate fondată de un logofăt, Momcea, cumnat și considerat asasin al domnitorului Țării Românești Vlad Vintilă (a domnit de două ori, în intervalul 1532-1535).
Alecu D. Pâcleanu s-a căsătorit cu Eugenia Iliescu și, din păcate, nu a avut urmași.
Alecu D.Pâcleanu a studiat la Buzău și București (cel mai propbabil Dreptul), fapt ce l-a propulsat de tânăr în politică, administrație pentru ca apoi să activeze și în diplomație.
Deși avea multe proprietăți funciare, Alecu D. Pâcleanu, a fost membru de bază al Partidului Național Liberal. Spre finalul „marii guvernări liberale” (1876-1888), Alecu D. Pâcleanu devenea Prefect al Județului Buzău, la 11 aprilie 1888. Va părăsi postul în august 1889.
Alecu D. Pâcleanu a ocupat mai multe demnități publice la București, fiind atât deputat cât și senator liberal. Prima dată, a intrat ca deputat în 1881, apoi reales în 1891, 1895. A criticat dur Legea Minelor, votată de conservatori în 1895, alegând protestul extrem, adică demisia din Camera Deputaților. A luat poziție contra abuzurilor politice ale Jandarmeriei Rurale, considerată unealta conservatorilor, propunând în Sesiunea Camerei Deputaților 1895-1896 abrogarea legii minelor și desființarea Jandarmeriei Rurale.
Pentru că nu a avut urmași, a decis să lase averea sa prin testament, nepoatei Masinca Eufrosina Pâcleanu (1853-1933). Cel mai probabil, a fost fiica vărului său de gradul II Nicolae N. Pâcleanu, la rândul lui, un mare om politic buzoian și nu fiica fratelui său Nicolae Pâcleanu.
În testamentul său, datat 5 ianuarie 1904, lăsa scris legatarei sale, Masinca Pâcleanu ca aceasta să vegheze ca statul român să construiască, prin Prefectura Buzău, un spital modern, rural, la standardele epocii. Pentru acest scop, testamentul lui Alecu D. Pâcleanu prevedea donarea către statul român a celei mai mari părți a moșiei Bodinești. Dar cum spitalul, o dată construit, trebuia și să funcțioeze, știind că statul se zbate în dificultăți, filantropul Alecu D. Pâcleanu a prevăzut în testament, donarea moșiei Berindeasca (Bănceasca) pentru ca toate veniturile anuale obținute de pe moșie să fie folosite pentru dotarea, funcționarea spitalului rural.
Omul politic și filantropul Alecu D. Pâcleanu a închis ochii la 8 iunie 1905. Nepoata sa, decedată în 1933, a vegheat ca statul să se achite de sarcina testamentară a lui Alecu D.Pâcleanu. Spitalul a fost construit în 1916. Totuși, disgtrugerile făcute de către trupele Puterilor Centrale (inițial, spitalul a devenit grajd pentru cai, apoi izolator pentru epidemia de tifos exantematic), criza de după Marele Război au făcut ca în 1920, statul să facă acolo o școală de meserii.
Abia urmașii Masincăi, prin 1937, amenințând în instanță cu revocarea donației Alecu D.Pâcleanu au putut obliga statul să facă spitalul să funcționeze inițial cu 25 de paturi. După Al Doilea Război Mondial, Spitalul a avut 35 paturi, pentru ca după 1965, autoritățile locale să îl extindă, să îl modernizeze, ajungând la 60 paturi cu specialități medicale precum bolile interne, chirurgia, maternitatea, dispunând și de laboratoare de radiologie, și de analize medicale. După momentul 1989, unitatea medicală se zbate să reziste.
Aceasta a fost pe scurt povestea omului politic, filantropului de excepție Alecu D. Pâcleanu și a donației sale testamentare pentru sănătatea celor mulți din județul al cărui prefect a fost și al cărui ales în Parlamentul României a fost.”
Sursa foto: Facebook
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți F5xMedia și pe 
