Asociația „Cultul Eroilor”, Filiala Bacău contestă decizia instanței de a scoate crucile românești din cimitirul Valea Uzului, pe care Primăria Dărmănești a pus-o în aplicare.
Dănuț Voicu, președintele Filialei județene Bacău „Colonel Corneliu Chirieș” a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria, citat de ziarul Deșteptarea a oferit următorul comunicat:
„Primăria Dărmănești a pus în aplicare, pe 29 iunie, sentința irevocabilă și definitivă a Curții de Apel Bacău și a înlăturat crucile ridicate în Cimitirul Eroilor din Valea Uzului pentru eroii români, dar și monumentul amplasat în incintă. În legătură cu acest fapt, știind că pe rol mai e un proces în instanța de judecată, un proces de delimitare a grănițuirii între județele Bacău și Harghita, prin care cei din Sânmartin reclamă că cimitirul s-ar afla pe teritoriul comunei harghitene, noi, Filiala Județeană Bacău a Asociației Naționale „Cultul Eroilor”, nu putem exprima tranșant un punct de vedere prin care să condamnăm acest gest. Abia la finalul procesului de grănițuire ne vom putea exprima părerea despre situația Cimitirului Eroilor din Valea Uzului..
Între anii 1926-1927 Societatea „Cultul Eroilor” – înființată în anul 1919 cu denumirea „Societatea Mormintelor Eroilor Căzuți în Război”, având scopul de a organiza și conserva cimitirele combatanților din Primul Război Mondial – a reorganizat și cimitirul militar din Valea Uzului. Conform listei din 1927, în acest cimitir erau îngropați nu doar soldați unguri ci și germani, ruși, români, sârbi, austrieci, din care cauză cimitirul are un caracter internațional și nu poate fi considerat un cimitir exclusiv unguresc.
Problemele au început în anul 1994 și, conform presei, au fost profanate mormintele soldaților nemaghiari prin schimbarea numelui sau etniei, fiind tratați ca soldați maghiari sau necunoscuți. Reamenajarea cimitirului a fost făcută de către autoritățile maghiare și a avut ca scop maghiarizarea cimitirului, dovedită și de inscripțiile afișate. Autoritățile române de atunci nu au avut nicio reacție.
Cert este că odată cu ridicarea din cimitir a simbolurilor creștinești, a crucilor amplasate pentru a marca faptul că acolo au fost înmormântați și militari români căzuți în luptele din Primul și cel de-Al Doilea Război Mondial, s-a pus în aplicare o decizie executorie a justiției, a Curții de Apel din Bacău, prin care s-a hotărât scoaterea crucilor. Instanța de judecată a obligat desființarea crucilor și a monumentului din cimitir. Iar autoritatea locală din Dărmănești a făcut ce a obligat-o legea: retragerea crucilor considerate a fi fost amplasate ilegal. Prevederea legală trebuia respectată.
Avem informații că există documente care atestă caracterul internațional al cimitirului.
Noi credem că era înțelept dacă, înainte de a se pune în execuție aducerea de acum la starea inițială a terenului cimitirului, cele două părți implicate în acest conflict, Consiliul Local din Dărmănești și Consiliul Local din Sânmartin, să fi organizat o mediere în acest caz, să se găsească o soluție amiabilă.
Dar, o întrebare importantă pe care ne-o punem este: ce soartă vor avea crucile scoase acum din acel cimitir, ce se va întâmpla cu ele?”
În Bacău, există o comunitate numită „ceangăi”, comunitate de maghiari și secui maghiarizați care este posibil să fi înfluențat această decizie.
Instanța de judecată și Primăria Dărmănești au încălcat grav Constituția României care în Articolul 2 spune clar la Suveranitate: „(2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.”
Ori, un grup etnic a impus unei instanțe de judecată să dea o decizie contra suveranității naționale, pentru că eroii români căzuți pe pământ românesc trebuie îngropați acolo unde au căzut, zona respectivă fiind o zonă a frontului Primului Război Mondial. Nu departe, la Ghimeș-Palanca a fost spânzurat de autoritățile austro-ungare fratele scriitorului Liviu Rebreanu, Emil Rebreanu care voia să treacă în liniile românești, el fiind obligat ca român să fie ofițer austro-ungar. Destinul lui tragic a inspirat romanul Pădurea Spânzuraților de Liviu Rebreanu.
Asociația Cultul Eroilor Bacău afirmă că acest cimitir are statut de cimitir internațional, deci decizia instanței (Curtea de Apel Bacău) contravine legislației internaționale la care România este parte.
În Capitolul I, Art.8, Alin 2 din Legea 379 din 30 septembrie 2003, scrie:
„Mormintele şi operele comemorative de război proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale sunt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile. Acestea pot fi date în administrarea instituţiilor publice, pot fi concesionate sau închiriate, în condiţiile legii, cu avizul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor.”
Așadar, decizia Curții de Apel Bacău încalcă legislația românească internă, precum Legea 379/310 IX 2003, Cap.I, Art.8, Al.2.
Sursa foto: Cultul Eroilor Bacău
