28 noiembrie 1949, Strejnicu, ora 07.15. Un țăran merge la postul de jandarmi și anunță că lângă drum, la marginea păduruu cu același nume, zace împușcat un bărbat cu barbă albă, orășean. Autoritățile merg la fața locului și văd că este vorba de istoricul Nicolae Iorga, fost demnitar de stat, ministru, rector de universitate, președinte de camere parlamentare.
Oficial, a foat executat de un commando legionar condus de inginerul constănțean Traian Boeru ajutat de alte nume ca Dacu, Iacobuță.
Mașina 60 11 B fusese văzută de un pădurar la Snagov și fusese pusă în legătură cu o zi mai dervreme pe la ora 15.30, cu asasinarea lui Virgil Madgearu,
Evident, vina a căzut pe legionari care -l acuzau ca fiind asasin moral al lui Corneliu Zelea Codreanu. Totuși, Ion Antonescu, sovieticii erau tot atât de interesați să scape de Iorga. Legionarii au fost împinși la acest gest criminal de fanatismul lor. Unde intervine fanatismul, rațiunea dispare.
Au vrut să scape de Iorga, dar legionarii au rămas cu ponoasele. Adică ei au fost nebunii potriviți la locul potrivit. Antonescu, deși nu-l voia pe Iorga, i-a acuzat în ianuarie 1941 de asasinarea lui, sovieticii nu-l voiau pe Iorga care protestase în cazul Basarabiei răpite de sovietici, dar nu voiau să se compromită. Azi nu mai e un secret că Boeru și Miti Dumitrescu, asasinul lui Armand Călinescu erau agenți sovietici infiltrați.
Traian Boeru nu a fost niciodată extrădat în România comunistă, deși fusese arestat în Germania în 1947. Casa din Constanța de lângă Teatrul Fantasio nu a fost confiscată. Asta în timp ce mii de legionari făceu pușcărie pentru asasinarea lui Iorga.
Iorga a ajuns victima unui regim rasist extremist la temelia căruia a contribuit și el alături de AC Cuza, dar intelectualul nu s-a dedat la crimele de care legionarii au fost capabili și le-a condamnat.
Pe Iorga, evident, l-a pierdut plângerea în urma căreia Codreanu a fost condamnat la 10 ani de Carol, Carol fiind cel care l-a pus pe Armand Călinescu să ordone execuția sumară a lui, a Nicadorilor și Decemvirilor, adică asasinii lui IG Duca și Mihail Stelescu,
Ca să se vadă cât de oportuniști sunt românii, rectorul legionar al Universității din București, Petre P Panaitescu nu a fost de acord ca să arboreze drapelul în bernă cum au făcut-o universități mari din lume.
Ernest Maftei, actorul celebru a spus că el personal ar fi dorit salvarea lui Iorga și că Horia Sima nu era de acord cu Boeru, știind că fapta ar fi decontată negativ de legiune. Deși, în Era Libertății, cartea din exil, Horia SIma nu se dezice de Iorga, el spune că asasinarea lui a fost urmarea răzbunării legionare legitime, a unei efervescențe mistice.
Desigur, Iorga a făcut și greșeli politice. Dar opera lui istorică va rămâne un reper greu de atins…sute de volume, mii de articole, sute de apariții la radio, mii de conferințe publice, însemnările Adunărilor Parlamentare, ale Consiliului de Miniștri.
Iorga a criticat dinastia de Hohenzollern dar a sprijinit naționalismul relativ găunos al lui Carol al II-lea. Cu siguranță că n-ar fi scăpat să nu fie ca și Gheorghe Brătianu închis de comuniști. AC Cuza, părintele extremismului antisemit românesc și până la un punct tovarăș de drum cu Iorga a trăit aproape 90 de ani din 1857 până în 1947, deși fusese nașul de cununie al lui Zelea Codreanu și prin LANC în 1923, nașul extremismului anti-semit, ce-i drept de cabinet, dar tot extremism,,,
Tot ce contează să reținem din lecția asasinatului lui Iorga este că, în vremuri extremiste, istoricii cad victime…
Cuma am reînceput să retrăim acele vremuri și istoricii sunt tot mai incomozi și mai marginalizați.
Sursa foto: Wikipedia
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți F5xMedia și pe 
