Guvernul condus de Marcel Ciolacu a pregătit o serie de măsuri fiscal-bugetare incluse în controversata „ordonanță trenuleț”, care vor avea un impact financiar estimat la 133,37 miliarde de lei în anul 2025. Potrivit Notei de fundamentare publicate de Ministerul Finanțelor, aceste măsuri vizează creșterea veniturilor bugetare și reducerea cheltuielilor pentru a respecta recomandările Comisiei Europene privind reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB.
Ce presupune „ordonanța trenuleț”?
Printre principalele modificări prevăzute se numără:
- Reintroducerea „taxei pe stâlp”: Impozitul pe construcțiile speciale va fi aplicat din nou, la o cotă de 1,5%, calculată asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la finalul anului precedent.
- Eliminarea facilităților fiscale: Angajații din sectorul IT, construcții, agricultură și industria alimentară nu vor mai beneficia de scutiri fiscale pentru veniturile obținute, începând cu ianuarie 2025.
- Majorarea impozitului pe dividende: Cota va crește de la 8% la 10%, începând cu 1 ianuarie 2025.
- Modificări pentru microîntreprinderi: Reducerea plafonului de venituri pentru microîntreprinderi de la 500.000 de euro la 250.000 de euro în 2025 și ulterior la 100.000 de euro în 2026.
- Înghețarea salariilor bugetarilor: Salariile, sporurile și alte beneficii ale angajaților din sectorul public vor rămâne la nivelul lunii noiembrie 2024.
- Reducerea subvențiilor pentru partidele politice: Subvențiile vor fi diminuate cu 25% față de nivelul din 2024.
Justificarea măsurilor
Guvernul susține că aceste măsuri sunt necesare pentru a controla cheltuielile bugetare și pentru a respecta condițiile impuse de Comisia Europeană, având în vedere că România se află încă în procedura de deficit excesiv (PDE). Din 2019, deficitul bugetar a depășit pragul de 3% din PIB, iar măsurile propuse ar trebui să contribuie la readucerea acestuia în limitele stabilite.
„Trebuie să limităm creșterea cheltuielilor permanente pentru a evita un dezechilibru bugetar și consecințe negative asupra performanțelor fiscale și externe ale României”, se menționează în document.
Reacțiile mediului de afaceri și societății
Reintroducerea „taxei pe stâlp” a generat nemulțumiri în rândul antreprenorilor, reamintind efectele negative ale acesteia când a fost aplicată anterior, între 2014 și 2017. Mediul IT, constructorii și agricultorii, care pierd facilitățile fiscale, sunt de asemenea afectați semnificativ. În schimb, Guvernul anticipează venituri suplimentare la buget de 7,11 miliarde de lei în 2025, în timp ce cheltuielile bugetare vor fi reduse cu 126,26 miliarde de lei.
