La 23 mai 1905, Iradeaua-document de recunoaștere emisă de sultanul otoman Abdul Hamid II îi recunoștea pe macedo-români, istro-români și megleno-români cunoscuți generic ca aromâni ca etnie diferită în Macedonia, provincie otomană revendicată de Grecia, Serbia și Bulgaria la începutul secolului XX. O bună parte din aromâni trăiau și în Albania.
Ca urmare a Iradelei, aromânii au avut dreptul la școli, biserica, folosirea limbii lor, care ulterior după împărțirea Macedoniei în 1912-1913 nu au mai fost recunoscute.
România a încercat din 1924 și până în 1935 să îi împământenească pe aromâni sau machidoni cum li se spune în Cadrilater.
Exponenți ai latinității orientale, ca și românii, dar mult mai vechi, rezultat al simbiozei romano-macedonene după 146 a.Chr. la care se adaugă unii daco-romani din Dacia Ripensis și Dacia Mediteraneea după invazia slavă, aromânii reprezintă o parte a romanității orientale ca și daco-romanii nord-dunăreni și sud-dunăreni.
Otomanii au dat numele Bal Kan munților locuiți de latinofonii vlahi, romanici care aveau numele de „balc”. Neputând trece ușor de ei, turcii au numit locul „balkanlîc”.
Sursa foto: Facebook
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți F5xMedia și pe 
