13 iunie 1945! Cu prețul vieții, Lucrețiu Pătrășcanu spune clar: „Transilvania”

· 3 min citire · 52 citiri
3 mincitire 52citiri
Ascultă articolulVoce în limba română
0:003:39
FacebookDistribuie pe Facebook

La 13 iunie 1945, Lucrețiu Pătrășcanu, Ministru al Justiției a afirmat la Colegiul Academic din Cluj un discurs în care a expus ideea că România are dreptul istoric asupra Transilvaniei.

A fost acuzat ulterior de deviaționism și arestat în 1948. În 1954, a fost acuzat pe nedrept pentru spionaj, uneltire. În 1968, Nicolae Ceaușescu l-a reabilitat.

Redau aici discursul care i-a schimbat destinul unui om:

„

Fac această afirmare pentru că aici duşmanii democraţiei şi ai frăţiei între popoare uneltesc mai intens să provoace nesiguranţa şi neliniştea.
Şoapte, insinuări, zvonuri criminale încearcă să convingă populaţia – în special populaţia maghiară din nordul Ardealului – că actul încadrării acestei provincii între graniţele statului român nu are niciun caracter de stabilitate. Toate aceste zvonuri, toate aceste şoapte fac o operă direct criminală…
Ce dificultăţi stau în calea realizării unei bune, rodnice şi paşnice colaborări între populaţia maghiară şi cea română din Ardealul de nord? Şi de astă dată să-mi fie îngăduit să privesc realitatea aşa cum este.
Sute de ani populaţia românească şi populaţia maghiară au fost frământate de curente şovine, exploatate nu o singură dată de minorităţi profitoare, fie că aceste minorităţi vorbeau în numele «românismului» sau al «Ungariei milenare».
Datoria noastră este să combatem şovinismul oriunde se manifestă, sub orice formă se înfăţişează, pentru că ea va încerca nu o singură dată să otrăvească atmosfera pe care o respirăm şi să tulbure apele, acum când încercăm să mânăm spre larg, în linişte şi pace, corabia statului nostru.
Ce am constatat în Ardealul nostru?
Cred că trebuie făcută atentă întreaga populaţie – deşi mă adresez în special populaţiei maghiare şi secuieşti – că acceptarea ideii de stat românesc unitar şi simbolurile lui naţionale este o datorie pentru fiecare cetăţean care trăieşte între graniţele statului nostru.
Există o problemă a steagului… În ce priveşte drapelul maghiar, desigur că el poate fi arborat, dacă populaţia maghiară vede în culorile lui simbolul naţional. Dar iarăşi să-mi fie îngăduit să fac observaţia şi să spun convingerea mea intimă că acei care arborează steagul maghiar nu ca simbol de afirmare naţională, ci ca mijloc de aţâţare la şovinism sau pentru a marca o atitudine împotriva democraţiei româneşti se gândesc nu la Ungaria democratică, ci la Ungaria fascistă, la acea Ungarie al cărei «imperiu milenar» nu o dată a tulburat minţile făcând atâta rău, în primul rând, maselor maghiare…
Limba oficială a statului român este limba română. În tot ce priveşte funcţionarea aparatului administrativ interior, inclusiv în justiţie, limba română este singura valabilă. În ceea ce priveşte populaţia maghiară ea va putea folosi în contact direct cu administraţia – petiţionarea, reclamaţiile, mărturile în faţa justiţiei etc. – limba maghiară… Toate operaţiile administrative şi cele în legătură cu instrucţia nu pot fi consemnate, deci, decât în limba română…
Încă o dată, aici nu se discută o chestiune de partid, ci este vorba de sprijinirea României şi a ideii de stat român”
Sursa foto: Facebook

Ți-a fost util articolul?

Facebook
Autor Olteanu Florian

Florian Olteanu este doctor în istorie şi lector la Facultatea de Ştiinţe Sociale, Departamentul de Istorie, Ştiinte Politice şi Relaţii Internaţionale ( ISPRI), Universitatea din Craiova. Este autor de cărți si articole de specialitate

Toate articolele